S� ne amintim de Stefan cel Mare

Imaginea lui Stefan cel Mare, respectat� enorm de-a lungul timpurilor, �ncepe s� fie din ce �n ce mai mult neglijat� – si chiar ignorat�! – �n atmosfera actual�, predominat� de lipsa educatiei patriotice �n scoal� si de transformarea amintirii sale, �n cel mai bun caz, �n automatism, bun doar pentru zile comemorative. Exist� tendinta ca Stefan cel Mare s� fie s�rb�torit asemenea Sfintilor din calendar, respectati, dar, practic, tot mai putini cunoscuti. Astfel, 2 iulie este un binevenit prilej pentru spectacole si toate genurile de divertismente, dar �n nici un caz �n aceast� zi nu se doreste o cunoastere mai profund� a istoriei si a ceea ce a �nsemnat Stefan pentru rom�ni. �n jurul personalit�tii sale au existat, si exist� �nc�, unele controverse iscate cel mai mult de unii pretinsi istorici de peste Prut, care, din fericire, �n ultimul timp, si-au mai �ncetat atacurile. Asemenea luminii care se reflect� cu mai putin� sau mai mult� intensitate, la fel chipul lui Stefan a fost v�zut altfel �n diverse medii intelectuale. Mai �nt�i de c�tre cronicarii rom�ni. Acestia au zugr�vit faptele sale de arme, �ncep�nd cu luptele de la Chilia, din 1465, si continu�nd cu celelalte fapte de arme, mai aproape de noi fiind b�t�lia de la Vaslui. Si aici au ap�rut controverse �n leg�tur� cu locul desf�sur�rii sale. �n primul r�nd, trebuie s� preciz�m c� Vasluiul a fost ales cu mult timp �nainte ca loc de b�t�lie, deoarece Stefan stia c�, urm�nd s� lupte cu o oaste mult mai numeroas� dec�t a sa, trebuia s� se g�ndeasc� cu grij� la teren. �n valea �ngust� a B�rladului, dusmanii nu aveau cum s�-si desf�soare fortele. Normal, turcii ar fi trebuit s� urmeze valea Siretului c�tre Suceava, dar prin mici atacuri preg�titoare, Stefan a reusit s�-i atrag� spre Vaslui, care era, de fapt, a doua a sa capital�. Locul �n care s-a desf�surat lupta nu a fost stabilit cu precizie mult timp. Totul a plecat de la o afirmatie a lui Grigore Ureche, cel care spune c� b�t�lia a avut loc �mai sus de Vaslui�, deci la nord, pe unde se g�seste acum comuna �Stefan cel Mare�. Tot acolo se afla �Podul �nalt� care este, de fapt, o constructie din 1635, realizat� de Gavril hatmanul, fratele lui Vasile Lupu, �mpreun� cu sotia sa, Liliana. Confuziile au continuat. A.D. Xenopol sustine aceeasi localizare, afirm�nd c� p�r�ul actualmente secat, peste care ar fi fost construit Podul �nalt de la C�nt�l�resti, s-ar fi numit �n vechime Racov�t. De aceeasi p�rere a fost, �ntr-o prim� perioad�, si Nicolae Iorga, la fel Gheorghe Ghib�nescu si multi altii. �ncep�nd cu Ioan Ursu, istoricii (�n primul r�nd C. C. Giurescu) demonstreaz� c� localizarea b�t�liei trebuie acceptat� la Munteni de Jos. Cel care a impus, de fapt, aceast� p�rere, determin�nd si amplasarea actualului monument, a fost istoricul iesean Constantin Cihodaru, autorul studiului �Topografia luptei de la Vaslui�. Cele demonstrate de el au fost considerate veridice si acceptate de marea majoritate a istoricilor. Totusi, mai sunt voci care consider� c� a existat o desf�surare mai ampl� a b�t�liei, localizarea sa fiind pe o arie mai larg�, p�n� �nspre Lipov�t. Din p�cate, dovezile de ordin arheologic lipsesc. Ele ar fi trebuit sa fie cele mai convingatoare. Exist�, �ns�, o serie de traditii populare despre b�t�lie, leg�nd C�nt�l�restii de o presupus� cancelarie a lui Stefan cel Mare, sau povestind despre un tunel care ar fi legat Curtile Domnesti de o cet�tuie de pe dealul Paiu. Desigur, aceste traditii m�rturisesc despre pretuirea de care s-a bucurat Stefan cel Mare, dar ele nu pot fi, �n nici un caz, dovezi de ordin istoric. Localitatea �Stefan cel Mare� a fost �ntemeiat� abia �n 1881, sub numele de �Dealul B�rladului�, si aici au fost �mpropriet� riti fosti lupt�tori �n R�zboiul pentru Independent� de la 1877. Mai t�rziu, av�ndu-se �n vedere tocmai primele p�reri despre locul b�t�liei, localit�tii i s-a dat numele actual. Mention�m c� argumentul cel mai important al celor care sustin c� luptele s-au dat la Muntenii de Jos este faptul c�, dac� turcii ar fi trecut mai la nord de Vaslui, �n primul r�nd ar fi distrus Curtile Domnesti, ceea ce nu s-a �nt�mplat. Am amintit, deci, tangential b�t�lia de la Vaslui, considerat�, pe drept cuv�nt, cea mai important� victorie a rom�nilor �mpotriva turcilor, dar si una dintre cele mai importante purtate �n Europa �mpotriva acestor cotropitori. Spre deosebire de alte b�t�lii, aceasta a fost o victorie total�, a �nsemnat pierderi imense pentru inamic (peste 40.000 de morti), acesta a fost izgonit si urm�rit p�n� la Dunare. Spre deosebire de lupta de la Vaslui, Mircea cel B�tr�n s-a retras �n Transilvania dup� lupta de la Rovine, iar Mihai Viteazul s-a retras la T�rgoviste dupa b�t�lia de la C�lug�reni. Dar Vasluiul a fost numai una dintre cele 36 de b�t�lii purtate de Stefan, dup� propria sa m�rturisire: 34 c�stigate, 2 pierdute. Nu trebuie, �ns�, atunci c�nd evoc�m personalitatea marelui domnitor, s� ne canton� m exclusiv �n domeniul militar, asa cum se �nt�mpl� de obicei. Stefan a fost si un mare gospodar, a salvat economia Moldovei de la un adev�rat dezastru, provocat de luptele interne purtate de urmasii lui Alexandru cel Bun. Acum se dezvolt� orasele, se croiesc drumuri comerciale, �ncep exporturile moldovenesti, �n primul r�nd celebrii boi de F�lciu, care ajung p�n� �n Suedia. Stefan a ctitorit nenum�rate m�n�stiri si biserici, num�rul lor nu poate fi precizat deoarece unele dintre ele au fost distruse de vicisitudinile istoriei zbuciumate a Moldovei. Cele r�mase, �ns�, m�rturisesc despre iscusinta mesterilor din acele vremuri care, �ndrumati direct de c�tre domnitor, au creat un stil arhitectonic original rom�nesc care, pe plan international-cultural, este recunoscut drept stilul lui Stefan cel Mare. S-a ajuns la aceast� formulare artistic� prin �mbinarea stilului gotic, prezent �n structura cl�dirilor, �n bolti, contraforturi, cu stilul bizantin �n iconografie, ambele tendinte artistice fiind, �ns�, dominate de note specifice moldovenesti, vizibile prin elemente de art� popular�: ancadramentul ferestrelor, cu motive vegetale, frizele de ocnite, ferestruirile �n piatr� etc. Un aspect, �ns�, cu totul original a fost realizat prin pictura exterioar�, a c�rei valoare artistic� este subliniat� �n numeroase documente UNESCO. Stefan cel Mare este si p�rintele istoriografiilor rom�nesti. La curtea sa a fost alc�tuit� o cronic� pe care soli cu mult� prestant� intelectual� au oferit-o, �nsotit� de o prezentare adecvat�, conduc� torilor din mai multe state europene. �n urma cunoasterii acestui text au fost alc�tuite mai multe cronici importante pentru cunoasterea t�rii noastre: Moldo- Rus�, Moldo-Polon�, Moldo-German�. Tot sub �ndrumarea lui Stefan cel Mare s-a format o adevarat� scoala a copierii artistice a manuscriselor religioase, unul dintre acestea, realizat de Gavril Uric, fiind si acum la loc de cinste �n Biblioteca Bodleian� a Universit�tii din Oxford. Dac� noi, rom�nii, pream�rindu-l pe Stefan, putem fi, �n mod firesc, b�nuiti de subiectivitate, asa cum ne acuz� cei de teapa lui Roman Patapievici, s� vedem ce spuneau str�inii, adic� ce prestigiu avea Stefan (ferindu-ne de comparatii contemporane…): Cronicarul polonez Ian Dlugosz, care dovedeste o bun� cunoastere a istoriei �n general si a istoriei Moldovei, �n particular, �l departajeaz� de adversarii s�i acord�ndu-i iste- time si �ndem�nare, siretenie si neast�mp� r, asprime si dreptate, nelas�nd nici o crim� nepedepsit�, str�ng�nd la arme nu numai pe boieri si pe ostasi, ci si pe t�rani, oblig�ndu-i s� aib� s�geti, arc sau sabie. Polonezul subliniaz� si modestia lui Stefan, care atribuie victoria de la Vaslui numai lui Dumnezeu, trimite steaguri cucerite �n lupte vecinilor s�i, caut� punti de �ntelegeri cu sultanul, sustin�nd cu fals� naivitate c� ar fi fost atacat de niste t�lhari din Imperiul turcesc, pe care i-a tratat dup� cum se cuvenea, nu de ostenii acestuia. Cumul�nd marile calit�ti ale lui Stefan, Dlugosz �i face un portret devenit celebru: �O, b�rbat minunat, cu nimic mai prejos dec�t comandantii eroici de care at�ta ne mir�m �n zilele noastre, c�stig� el, cel dint�i dintre principii lumii, o stralucit� biruint� �mpotriva turcilor. Dup� a mea, p�rere el este cel mai vrednic s� i se �ncredinteze conducerea si st�p�nirea lumii, si mai ales cinstea de a fi comandant �mpotriva turcilor, cu sfatul, �ntelegerea si hot�r�rea tuturor crestinilor, devreme ce ceilalti regi si principi catolici �si pierd timpul numai �n tr�nd�vii si r�zboaie civile.� Alt cronicar polonez, Matei Miechowski, ne ofer� un alt portret impresionant: �Natura �l f�cuse norocos, istet si viteaz. El alungase din Moldova pe regele unguresc Matia, b�tut �n orasul Baia si lovit el �nsusi �n trei locuri la spate. Tot el, minunat� fapt�, �nfr�nse cu o m�n� de oameni si alung� cu rusine pe sultanul Mahomed, care avea 120.000 de ostasi. Tot el, cu arman m�n�, alungase peste hotarele Moldovei pe regele Ioan Albert, care c�lcase �nvoiala prin care i-a fost asigurat� iesirea din tar�. Tot el zdrobi, de mai multe ori, si respinse pe t�tarii de dincolo de Volga si pe cei din Cram. O, b�rbat triumfal si victorios, care biruisi pe toti regii �nvecinati! O, om fericit, care te bucurasi de toate darurile, c�t de natura altora numai �n parte le d�, unii �ntelepti si vicleni, altii iar�si cu noroc �mpotriva dusmanilor. Tu singur le avusi h�r�zite toate laolalt�. Drept, prev�z�tor, istet, biruitor al tuturor dusmanilor. Nu degeaba trebuie socotit printre eroii secolului nostru�. Mai concis, cronicarul maghiar Istvanffy �l prezint� astfel: �S-a ar�tat mai presus dec�t toti dusmanii s�i, dintre care regele Matia, sultanul Mahomed, t�tarii din Crimeea sau din Asia, regele Albert al Poloniei, pe drept cuv�nt trebuind s� fie socotit printre b�rbatii vrednici de tinut minte din vremea sa.� La fel, o cronic� ucrainian�, care consemneaz� pentru anul 1504 : �A murit Stefan, voievodul Moldovei, ostean viteaz ca un al doilea Alexandru, de multe ori a b�tut pe �mp�ratul turcesc cu marile lui ostiri, de asemenea si pe t�tari, si pe Matei, regele Ungariei, si pe Albert, regele Poloniei.� Pe parcursul Evului Mediu, Papii de la Roma erau cele mai reprezentative personaje ale Europei Apusene. Cu totul semnificativ� este corespondenta Papei Sixt al IV-lea cu Stefan cel Mare. El este cel care la numit Atlet al lui Hristos, de fapt formula sa, �Verus Christiane fidei athletus�, s-ar traduce mai corect: �Adev�rat atlet al credintei crestine�. Stefan �i scrie, la r�ndul s�u, Papei: �D�m de stire sanctit�tii voastre c� noi, cu toat� puterea pregatiti foarte, cu toat� r�vna si �ndemnul sufletului ne lupt�m pentru crestin�tate, cu toate fortele noastre.� Corespondenta cu Papa are �n vedere si victoria obtinut� de Stefan la Vaslui, dar si trimiterea unui ajutor financiar pe care, din p�cate, si l-a �nsusit regele Ungariei, Matei Corvin. Pe 20 martie 1476, Sixt al IV-lea �i scrie din nou lui Stefan, r�nduri exceptional de frumoase, un adev�rat poem: �De altminteri, prea iubite fiu, cu toate c� pentru lucrarea pe care ai s�v�rsit-o si o s�v�rsesti, cu slav� si cucernicie, ar trebui mai degrab� a ti se multumi dec�t a te tulbura, fiindc� dorim s� sporeasc� gloria ta dimpreun� cu pretuirea tuturor, te �ndemn�m s� mergi neclintit din bine �n bine si s� norocesti cu toat� suflarea spre obl�duirea si cresterea religiei sfinte. Niciunde vrednicia si m�retia inimii tale nu pot fi mai nimerit pretuite, nici unei lucr�ri nu poate a-i urma o mai adev�rat� si vesnic� glorie. Lucrarea ta asupra necredinciosilor turci, vr�jmasi comuni, s�v�rsit� p�n� acum cu �ntelepciune si b�rb�tie, a adus at�ta str�lucire numelui t�u, c� esti �n gura tuturor si l�udat cu deosebire de toti �n unire de simtiri. Fii f�r� istov, dar, oricum faci, caut� izb�nda pe care cerul ti-a h�r�zit-o, ca s� primesti r�splata vesnic� de la Dumnezeu si pre- tuirea acestui Sf�nt Scaun Apostolic.� Iat� cum eram priviti de Europa la 1476 dar, ca �ntotdeauna, trebuie s� ne amintim de Eminescu, cel�lalt rom�n exemplar, al�turi de Stefan cel Mare: �De-asa vremi senvrednicir� cronicarii si rapsozii / Veacul nostru ni-l umplur� saltimbancii si Irozii.�

Dan Ravaru