Reporter: Cum v simtiti dup dou mandate de primar?
Constantin Constantinescu: Sunt multumit de rezultate, pentru c oricine, orict de ru intentionat ar fi, poate s remarce doar o schimbare radical n bine privind modul n care arat orasul acum, comparativ cu momentul iunie 2004, cnd am fost ales primar. Pentru al doilea mandat, am avut din partea electoratului o sustinere foarte bun, care m-a responsabilizat si mai mult s duc la ndeplinire obiectivele stabilite. Sustinerea mare a brldenilor m-a mobilizat s-mi fac treaba mai bine dect n primul mandat, iar cei 15 consilieri PSD au fost mai mult dect un sprijin n aprobarea proiectele initiate de mine n Consiliul Local. Este adevrat c foarte multe lucruri s-au fcut, ns aspectele legate de starea infrastructurii orasului, adic ap, canalizare, strzi, soseaua de centur, acele proiecte foarte costisitoare, imposibil de fcut din bugetul local, au fost ntrziate de cei aflati la guvernare n ultimii patru ani. Acestia nu au fost de acord s aloce fondurile solicitate prin proiecte bine ntocmite doar din motiv c nu eram de aceeasi culoare politic cu partidul aflat la guvernare. Aceasta este marea mea suprare si nemplinire, dar nu nseamn c ne dm btuti. Vom deveni si mai insistenti n realizarea obiectivelor pentru care neam angajat. Cu toat sinceritatea v mrturisesc c mi-am fcut cruce cu dou mini atunci cnd am vzut c a czut Guvernul Ungureanu. Venirea la putere a guvernului USL condus de dl. Victor Ponta, presedintele PSD, m face s fiu optimist c pn n toamn multe lucruri se vor rezolva deja n beneficiul locuitorilor acestui oras. Vorbesc aici de asfaltarea bulevardului Republicii, care a nceput deja, de dou zile, de deblocarea proiectului privind constructia a 120 de apartamente ANL n Bariera Puiesti, n primul rnd.
Rep.: Care v sunt principalele realizri mpreun cu echipa de consilieri locali?
Constantin Constantinescu: Sunt foarte multe lucruri realizate. Din acest motiv, voi puncta doar investitiile majore. n infrastructur, am modernizat prin asfaltare urmtoarele strzi: Tudor Vladimirescu, Ion Codrescu, Islaz, Slt. Erou Marin Lucian, Dmbovitei, precum si aleile Salcmilor, Platinilor, Nucului, Slcioarei, Plopilor, Bujorilor. Am betonat strzile Vrriei, Stroe Belloescu, Vasile Lupu. Desi era un capitol extrem de deficitar, am reusit realizarea de parcri n urmtoarele zone: str. Mihai Viteazul (Bl. B2, B3, D2-D4); str. Gheorghe Asachi, nr. 19; str. Dragos Vod (Bl. P7, C1, C2, C3, C4, C5, C6, magazin Lidl); str. Carpati (Bl. G6, A2 si A3-A4); str. Stroe Belloescu (Bl. M1-4); str. Vasile Prvan (Bl. E2, E4-E9, H9-E6, G2-ANL); str. Lirei (Bl Q1 si Liceul Pedagogic); bdul. Republicii (Bl. K3, B1, B3, B4-B6, M3 si Bl. Armat), str. Vasile Lupu (Bl. U1-11); str. Ana Iptescu (Bl. E7), str. N. N. Tonitza (Bl. B13, A4 vis--vis de Scoala nr. 8); str. Desrobirii; str. Siret (Bl. Q1); Podul Pescriei; str. I. L. Caragiale, str. Trotus (Casa Gheorghe Gheorghiu-Dej); str. Stefan cel Mare, str. Suceava (Bl. M6); bdul. Epureanu (Bl. B6, A2, Spitalul de copii, Casa Cstoriilor); str. Vrriei (Bl. V1); str. Nicolae Iorga (Bl. V1-4); str. Primverii (Bl. A1-5, D3, D4); str. Gral. Milea, nr. 2 (Bl. V1); str. Lmitei, nr. 20 (Bl. D1). Am reusit extinderea retelei de ap si canalizare pe strzile Vasile Prvan, Cmpia Liberttii, Avram Iancu, Cpt. Grigore Ignat, C.I. Parhon, Dosoftei, Ciprian Porumbescu, Arhimede, Anghel Salingy, Henri Coand, Emil Racovit, Victor Babes, aleile 1-5 din Cartier Deal II, fdt. Nicolae Iorga, Mihai Viteazul, Gral. Cerchez, Gral. Vasile Milea. Au fost forate puturi de ap potabil n urmtoarele locatii: str. Vasile Lupu (Bl. 4), Hotel Moldova, str. Vasile Prvan (Casa Sturdza), str. Gral. Vasile Milea, C.T. O. Bancic, str. Dragos Vod, str. Trotus, zona Piata Sud, Bdul. Epureanu (Bl. D2-D3), str. Siret, Str. Dimitrie Cantemir, str. G.G. Ursu, Cpt. Grigore Ignat. Aflate n stare deplorabil, am modernizat cimitirele „Eternitatea” si „Trei Ierarhi” prin: pavare si betonare alei principale si secundare, am extins reteaua de iluminat, de alimentare cu ap n toate zonele cimitirelor, am amenajat prin pavare o explanad n fata Bisericii Sf. Constantin si Elena si o alta n fata Cimitirului Eroilor. Am instalat camere de supraveghere video si am asigurat patrul permanent din partea Politiei Locale n ambele cimitire. Am construit dou clopotnite noi. Pentru copii, am amenajat noi locuri de joac n asociatiile de proprietari nr. 2 si 23 si le-am reabilitat pe cele existente n municipiul nostru, n cadrul programului „Pentru copii mai frumosi, mai sntosi”. Am reabilitat Piata 9 Mai (Piata Mare si zona en-gross), precum si Piata 1 Mai (Piata Mic). Un proiect social extrem de important a constat n dezafectarea blocului G1, din str. Vasile Prvan (fostul ghetou), si mutarea locatarilor n locuintele sociale de pe str. Cpt. Grigore Ignat si n blocul din str. Alexandru Vlahut, n total 90 de unitti locative. Am reusit, dup ndelungi eforturi, rebornarea teritoriului administrativ al municipiului Brlad n acord cu Prefectura Vaslui si primriile comunelor din jur, astfel nct cartierele construite dup 1990, Deal II, Complex Scolar, Bariera Puiesti, Tuguiata II, s poat fi incluse n intravilanul municipiului nostru, iar proprietarii care locuiesc n aceste cartiere pot astzi s-si tranzactioneze propriettile. Am amenajat spatii verzi noi ntre blocuri si n zonele riverane bulevardului Republicii, str. Dragos Vod, str. Vasile Prvan precum si parcul „V. I. Popa” – n total 1,8 ha. Am instalat sistemul de energie solar la blocurile ANL de la Crmidrie. Am accesat, mpreun cu Consiliul Judetean, CL Husi, CL Vaslui si CL Negresti, n cadrul programului Operatorul unic de ap, fonduri prin Planul Operational Sectorial Mediu pentru extinderea retelei de ap si canalizare si pentru reabilitarea celei existente, n valoare de 30 mil. euro pentru Brlad – termen 24 de luni ncepnd din august 2012. Am extins reteaua de colectare a deseurilor menajere n cartierele de case, ajungndu-se astzi ca peste 80% din gospodrii s fie dotate cu europubele de ctre S.C. CUP S.A. – societatea de salubrizare a Consiliului Local Municipal Brlad. n domeniul cultural, am reabilitat Centrul Cultural Istoric, mpreun cu Consiliul Judetean ca beneficiar principal. n cadrul acestui proiect, fondurile au fost asigurate din Planul Operational Regional si fonduri de cofinantare de la Consiliul Judetean si Consiliul Local. Au fost reabilitate cldirile teatrului „Victor Ion Popa”, Muzeului „Vasile Prvan” si Parcul „Victor Ion Popa”. Am reabilitat Casa Rosie si am inaugurat, la initiativa dr. Constantin Teodorescu, Centrul „Mihai Eminescu” Brlad. Acesta adposteste o colectie unic de documente, studii si opere de art, precum si piese de medalistic referitoare la marele poet national si opera sa, adunate o viat de regretatul nostru coleg. Am readus n patrimoniul municipiului Brlad Casa de Oaspeti (Casa Silvian), prin achizitionarea de la proprietarul de drept, si am reabilitat-o pentru a gzdui, ncepnd de anul trecut Casa Cstoriilor si Oficiul de Stare Civil. De asemenea, am amenajat un spatiu potrivit pentru sectia de copii si pentru sectia tehnic a Bibliotecii Municipale „Stroe S. Belloescu” (n fosta Cas a Cstoriilor). Realizri foarte importante sunt si n domeniile: sntate, nvtmnt, agrement si activitti sportive. Fiecare cettean va cunoaste, punct cu punct, toate aceste realizri.
Rep.: Din experienta de primar, n cei opt ani de mandat, ce lucruri deosebite ati putut nvta din relatia cu brldenii proveniti din toate mediile socio-profesionale?
Constantin Constantinescu: Am nvtat c trebuie s stai de vorb cu oamenii, cu ct mai multi, pentru c ai mereu de nvtat de la ei, chiar dac uneori esti tentat s-i eviti, pentru c stii c mereu te asteapt o armata de persoane fie la usa biroului, fie n afara Primriei. Am constatat att n audiente, ct si n diferitele mele discutii cu cettenii orasului, c, din 20-30 de probleme semnalate, cel putin dou trei sunt reale, iar unele dintre ele la care nici nu m-as fi gndit. Exemplele ar putea fi nenumrate.
Rep.: Sunteti cunoscut ca o persoan foarte energic, calitate pe care multi brldeni v-o apreciaz. Mai aveti resurse si pentru urmtorul mandat?
Constantin Constantinescu: Din cadrul Primriei, o persoan de vrsta mea m-a ntrebat adesea cum de reusesc s fiu n form si s fac fat unui program zilnic foarte ncrcat. Nu este nici un secret. Vreau s stie toat lumea c sntatea este echivalent cu miscarea, cu o viat echilibrat. De multe ori, indiferent de anotimp, cnd sunt ntrebat unde merg, poate surprind multe persoane, dar le spun c merg la doctor, adic s joc o partid de tenis de cmp. Sportul, miscarea n general, reprezint de fapt medicul familie. Recomand acest „medic”, la ndemna oricui, tuturor celor de vrsta mea, dar n mod cu totul special tinerilor de la cele mai mici vrste. mi doresc s fie cti mai multi printi care s-si ndemne copiii s fac sport. Desigur c este foarte important si s te alimentezi corect. Alimentatia noastr traditional include foarte mult pine si foarte multe grsimi. Acestea trebuiesc reduse ct de mult posibil, n favoarea unor alimente cu ct mai putine grsimi. Cea mai mare otrav pentru organism este alimentatia n exces si necorespunztoare calitativ. O viat normal care s-ti dea energia de care ai nevoie n fiecare zi, const n mult miscare si alimentatie de calitate. n ceea ce priveste potentialul meu de a face fat unui nou mandat, nu am nici un fel de dificultate sau temeri n acest sens. Sunt n form ca si pn acum, asa cum lumea s-a obisnuit cu mine de ani de zile.
Rep.: Sunteti primarul care a acordat o atentie deosebit culturii brldene prin diversitatea ei, ca modalitti de exprimare, n sensul de a o sustine. Cum v-ati apropiat de acest domeniu?
Constantin Constantinescu: Am avut sansa unic s provin dintr-o familie de negustori din Ploiesti. Tatl meu a fost coleg cu Toma Caragiu, la un liceu de prestigiu din acest oras. Stia s cnte la un instrument, a fcut parte dintr-o orchestr mult timp. Apoi a pictat cu Corneliu Vasilescu la Clubul Fabricii de Rulmenti din Brlad, acum 40 -50 de ani. Vorbea franceza destul de bine. De asemenea, tatl meu a jucat si teatru, iar toate aceste cunostinte a ncercat s ni le insufle, mie si fratelui meu, n educatia pe care ne-a dat-o. Am luat de la tata att ct s-a putut. Mereu mi amintesc de perioada copilriei, cnd, dimineata, stteam n pat si ascultam Anotimpurile de Vivaldi. De asemenea, tatl meu avea obiceiul s ne verifice cunostintele de cultur general si ne punea s identificm o pies de muzic clasic, ascultnd un fragment, o poezie, spunndu-ne doar un vers, iar exemplele pot continua. si dorea foarte mult s avem un bagaj de cunostinte ct mai solid n acest domeniu al culturii. Acesta este unul dintre motivele de a avea o astfel de atitudine s sustin pe ct de mult posibil actul de cultur. Apropierea mea de acest domeniu a mai fost determinat si de mediul cultural al orasului n care am crescut si triesc. Ca exemplu, am crescut lng maestrul Corneliu Vasilescu. De asemenea, l cunosc de foarte mult timp pe maestrul Marcel Guguianu. Am fost prieten cu multi dintre actori, i mentionez pe Virgil Leahu, Constantin Petrican si pe artistul Tudor Onica. Am trit ntr-o lume a oamenilor de cultur si mi-a fcut o deosebit plcere. Pot spune c i cunosc altfel pe acesti semeni si le nteleg aspiratiile, precum si nevoia real de a fi permanent sprijiniti.
Rep.: Peste doar cteva zile, pe 21 mai, o s v mpliniti visul de a finaliza si sfinti biserica pe care o ctitoriti, cu hramul „Sf. Ecaterina si Sf. nviere”. O s v opriti aici n a sustine Biserica Ortodox?
Constantin Constantinescu: Sunt foarte constient c lucruri majore, cum este aceast biseric, nu voi mai reusi s nfptuiesc n urmtorii ani. Sincer, de multe ori m ntreb cum de am avut totusi curajul s ncep un lucru att de impozant. Dar, uitati c bunul Dumnezeu a ornduit astfel lucrurile nct s duc la bun sfrsit acest lucru nceput. Pentru mine a fost un efort material foarte mare, mai ales n perioada n care a trebuit s-mi sustin si copiii la scoli n strintate. Prin finalizarea acestei biserici, n fapt, am respectat toate dorintele sotiei mele Clara, de a tine firma, de a-i educa pe copii la cele mai bune scoli si de a construi biserica din curtea Spitalului Municipal. Pe viitor, voi ajuta bisericile din oras n continuare, dar att ct va fi posibil, nu la efortul de pn acum. Trebuie s spun lucrurilor pe nume c nu as fi putut ridica biserica n memoria sotiei mele Clara n acest timp, dac nu as fi avut si sustinerea enoriasilor din parohie. Pe aceast cale, doresc s le aduc multumiri tuturor celor ce si-au adus contributia financiar si material. Au fost oameni care au contribuit si cu sume de 2000-3000 de euro fr s doreasc s li se fac cunoscut numele. Indiferent de contributia pe care au avut-o, cunoscuti sau anonimi, doresc s le multumesc tuturor celor ce au druit.
Rep.: Cum v doriti s fie Brladul la sfrsitul celui de-al treilea mandat?
Constantin Constantinescu: mi doresc s devin n urmtorii 4-5 ani un oras de nivel european, adic civilizat. n acest scop s-au concentrat toate eforturile noastre din ultimii ani, cnd, cu un buget foarte srac, am fcut niste eforturi deosebite pentru ntretinerea orasului, pentru amenajarea de noi spatii verzi, asigurarea cldurii n unittile scolare, asigurarea sigurantei publice, la care se adaug multe alte aspecte. Nu am reusit s facem mai mult privind marile proiecte de investitii ntruct, asa cum se stie si am spus, ele au fost politizate. Acum, suntem ntr-o nou situatie. Desi nici o lun nu a trecut de cnd s-a schimbat guvernarea, proiectele Brladului au fost scoase din sertare unde erau prfuite. Vreau s se stie c avem proiecte de investitii pentru urmtorii 4-5 ani, timp n care ne dorim ca orasul s aib o infrastructur complet schimbat n proportie de 85-90%, astfel ca viitorul primar de peste 4 ani s aib ca sarcin administrativ, eventual, doar schimbarea mobilierului, alte lucruri ce tin de acest aspect si, binenteles, ntretinerea a ceea ce se va face. Visul meu este ca Brladul, sub aspect edilitar gospodresc, s ajung un oras cu ap, canalizare, strzi asfaltate si n zonele vitregite. Pentru acest lucru avem nevoie de oameni priceputi la nivel guvernamental, care s ne sustin, iar pentru ca acest vis s se mplineasc cu adevrat, e nevoie ca fiecare dintre noi s constientizeze si s voteze, la alegerile locale din 10 iunie, candidatii PSD pentru Consiliul Local si Primar, iar candidatii USL la Presedinte si Consiliul Judetean. Sunt convins c dl. Dumitru Buzatu, n calitate de presedinte a CJ Vaslui, si va ndrepta atentia, la fel ca si dl. Vasile Mihalachi, asupra problemelor Brladului, pentru c a coordonat n ultimii ani programul de reabilitare si extindere a retelelor de ap si canalizare, precum si programul de gestionare a deseurilor. Aceste dou programe judetene vor aduce Brladului din fonduri europene peste 40 mil. euro. Iat de ce avem nevoie de echipa PSD la Primrie, Consiliul Local, Presedinte de Consiliu Judetean si Guvern! V garantez c EU, Constantinescu, alturi de Buzatu si Ponta vom demonstra ce poate face o echip serioas n interesului municipiului nostru.
🙂 oras curat sa i-o spui lui ”mutu”. cred ca acum ne povestesti ce ai visat tu ieri. rusine!