Psunile judetului Vaslui au scpat de masacrul din ultimii ani. Zpada si umiditatea ndelungat au tinut animalele departe de pajisti, iar iarba a avut timp s se dezvolte. Dac ploile vor cdea la timp, zootehnia va avea un an de exceptie. Cele 90.000 de hectare de psuni din judet pot asigura hrana pentru un efectiv mai mare cu 30% la toate speciile de animale.
Psunile de la nivelul judetului Vaslui arat mai bine ca oricnd. Zpezile mari si apa rezultat n urma topirii au mpiedicat tranii s scoat timpuriu animalele la pscut, iar iarba a avut timpul necesar s creasc. „n aceast primvar, vegetatia a plecat foarte bine. Dac n urmtoarele sptmni vom avea parte si de ploi, vom avea un an bun pentru zootehnie. Ideal este ca psunatul s nceap dup data de 10 mai, iar pajistile s fie parcelate pentru psunat sau fnete”, a spus Miklos Attila, directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie n Zootehnie (OARZ) Vaslui. n prezent, la nivelul judetului Vaslui exist aproximativ 90.000 de hectare de psuni, din care circa 70.000 sunt n proprietate privat. Practic, pajistile actuale pot acoperi cu hran un efectiv mai mare cu 30% la toate speciile de animale. Din nefericire, mbtrnirea cresctorilor de la sate si disparitia acestora se reflect direct asupra efectivelor. La taurine, numai n aceast iarn numrul a sczut cu peste 100 de capete, efectivul matc reducndese la circa 31.000 de capete. n ultimii patru ani, efectivele de bovine matc si tineret au sczut drastic, n medie cu 3.000 de capete anual. Dac n anul 2006, fermierii vasluieni ntretineau 47.000 de bovine, la jumtatea anului trecut, n saivanele din judet mai erau circa 32.000 de animale. Pe lng mbtrnirea cresctorilor de animale, o problem major este si lipsa valorificrii productiei la niste preturi convenabile. Spre exemplu, doar 30% din productia de lapte este preluat de cele 14 unitti de procesare existente n judet si aduce bani fermierilor. n rest, laptele este folosit pentru autoconsum, cu pierderi greu de contabilizat. „Dac nu ai industrie, nu ai nimic! Sectorul zootehnic ar trebui s se dezvolte, sistemul de valorificare al productiei s fie modernizat, pentru a creste profitul productorilor. Din nefericire, oamenii nu mai au bani si nu mai sunt interesati nici de nsmntrile artificiale. n anii trecuti aveam 15.000 de nsmntri, iar acum suntem doar la 6.000. Prestatorii de servicii au plecat n alt parte s cstige bani. Noi am putea s crestem 70.000 bovine matc si 160.000 capete de tauri ngrsati”, a adugat Miklos Attila.
