Joi, 19 aprilie, la sala de activitti a Bibliotecii Judetene „Nicolae Milescu Sptaru”, a avut loc o ntlnire a antipozilor, binenteles, nu n sens catastrofic, ci n cea mai benefic si creatoare atmosfer. Au fost lansate dou crti, „Gioconda nimnui”, de Valentina Teclici, o scriitoare neo-zeelandez nscut la Husi, si volumul „n dou lumi”, de Ben Todica, publicist n mass-media australian, nscut n satul Iezer- Puiesti, trit n Banat, la Ciudanovita, plecat din tar la 29 de ani. Sala amintit s-a bucurat mai nti de un aranjament tehnic datorat organizatorului, initiatorului si conduc- torului actiunii, domnul director Gelu Bichinet si priceputilor si colaboratori, aranjament care ne-a permis s-i vizionm pe interlocutorii nostri de la captul lumii si s dialogm cu ei. Pentru prima oar eu, care sesizez mereu influenta, nefast, deseori, a Internetului asupra nivelului de cultur, am fost sincer entuziasmat de aceste posibilitti, care, cu nu mult timp n urm, apartineau stiintifico-fantasticului. Din creatia doamnei Valentina Teclici, care cuprinde o mare varietate de teme, de la literatura pentru copii pn la studii de sociologie, neam oprit asupra ultimului su volum de versuri, „Gioconda nimnui”. Din titlu chiar se desprinde ideea de paradox, fiindc o Giocond a nimnui este, totodat, o Giocond a tuturor, cu ntreaga sa ncrctur de frumusete si de mister. n lumea versurilor poetei se ngemneaz conceptele filosofice cu transpunerea lor prin impresionante imagini artistice. Chiar de la nceput, Valentina Teclici se prezint cu „Buzunarele doldora/ de idei fosforescente”. Ideile se grupeaz ntr-o adevrat gnoz, ntr-o viziune dualist n care contrariile dialogheaz, asezate fat n fat ntr-un echilibru al statorniciei lor, asa cum, n viziunea popular, noi suntem strjuiti att de ngerul bun, ct si de ngerul ru. De aceea „Mna dreapt e pasre/ Mna stng colivie”, deci libertatea si lipsa acesteia sunt alturate asemenea minilor, adic asemenea expansiunii fiintei umane. De altfel, aceste dou motive artistice vor fi mereu prezente, n diferite ipostaze: „M-am visat ast-noapte o pasre”, „O pasre incendiat”, „S prindem n lat o pasre/ Mai bine cntecul”, „Pasre pictat pe pnza tineretii”. Si fireste, corolarul acesteia, aripa: „O femeie cu aripi”, „Aripa de lut”, „Aripa de vis”, „Stol de aripi n sngele meu”, „Sngelui i vor creste aripi”, „O arip agtat-n perete”, „Jarul din arip”. Colivia se bucur, si ea, de diferite ipostaze: „Colivia iluziilor”, „Colivia de chemri”, „Calda colivie”. Pe parcursul versurilor din volum ntlnim o foarte bogat cromatic. Predomin, n mod firesc, albastrul, simbolul universal al fericirii: „Balerina albastr”, „nsetat de albastru”, „s-a desprins o zare de albastru”, „o himer albastr”, ” cenusa albastr”, „fior albastru”, „visele albastrec rmizi”. Suntem ns departe de o monocromatic. Vom ntlni si nori purpurii, violetul bacovian, galbenul dor, rosul-violet, verdele amar, seva rosie, fiorul ruginiu. Ansamblul versurilor doamnei Valentina Teclici, pe lng ncrctura de idei si de frumusete, este un apel spre ntoarcerea la adevrata poezie, la frumosul etern, salvat de influentele contemporane ale prozaismului si violentelor de limbaj. Volumul semnat de Ben Todica este structurat n dou mari sectiuni. Cea dinti cuprinde o suit de cele mai diverse tipuri de interviuri, iar a doua, foarte numeroase ecouri la volumul su anterior, intitulat „ntre dou lumi”. Interviurile se remarc, mai nti, prin faptul c nu avem de-a face, ca de obicei, cu simple ntrebri urmate de ample rspunsuri. Fiecare interviu al lui Ben Todica are un caracter interactiv, el nu se rezum la simple apelri, ci expune idei esentiale, ce demonstreaz veridicitatea si, astfel, intr n dialoguri constructive cu interlocutorii. Aces- tia sunt de o uimitoare varietate prin preocupri, prezente sociale, valori intelectuale, ancorri n domenii. Vom ntlni ntre acestia scriitori, savanti, reprezentanti ai clerului, diplomati, regizori si cineasti, actori, interpreti de muzic si de teatru, dar si oameni simpli, mineri din Ciudanovita Banatului sau oameni obisnuiti ajunsi n Australia. n dialogurile sale, Ben Todica si dezvluie, direct sau indirect, dorul de tar si pretuirea valorilor noastre nationale. Un accent deosebit l remarcm referitor la personalitatea lui Mihai Eminescu. n timp ce n tara apar fel de fel de neisprviti, unii chiar cu titluri academice, care, din mercenariat (se stie sau nu se stie cine-i plteste…) sau din complexe de inferioritate, calomniaz cu ardoare imaginea poetului national si alte valori romnesti. n diaspora de calitate, aceast imagine si aceste valori rmn un frecvent far cluzitor. La demersul benefic al lui Ben Todica, mi permit s adaug reactia impresionant a unui scriitor israelian. Atunci cnd o reporter, folosind un cliseu banal, l ntreab dac atunci cand si aminteste de Romnia se gndeste la sarmale si alte buntti, el rspunde c se gndeste la Eminescu si la faptul c a rmas n viat fiindc Maresalul Antonescu a refuzat cererea lui Hitler de a-i preda pe evreii din Romnia germanilor. Modul n care concepe Ben Todica emisiunile radio si de televiziune pot fi adevrate lectii de profesionalism pentru cei de la noi. Micile ecrane sunt pline de relatri, chipurile senzationale, despre romncele care fac filme porno sau au fcut parte din haremul lui Berlusconi, pe cnd Ben Todica ne prezint savante si universitare romnce, jurnaliste, editoare, regizoare etc., femei care sunt exemple de spiritualitate si de creativitate. La fel cei din diaspora, alturati acestui adevrat reprezentant al romnilor, sunt atasati tot mai mult obiceiurilor si traditiilor nationale, pe cnd, la noi, alti neisprviti l-au importat pe Sf. Valentin, Halloween si pe firavul si scheleticul Iepuras de Paste. l aprobm si l gratulm din toat inima pe Ben Todica. Si Valentina Teclici, si Ben Todica sunt exemple de multiculturalitate total, nu numai n ceea ce realizeaz, dar si n viata de toate zilele, constituind familii mixte. Un reflex al acestora este si minunata copert a crtii lui Ben Todica, n care splendoarea universala a stelelor este nscris deasupra unor nori fabulosi. Coperta este creatia fiului su, nepotul stenilor din Iezer-Puiesti, purtnd numele de Eric Bi Chen. ntlnirea a nsemnat, cum era firesc, si momente intens emotionale. Mai nti, Vasilica Grigoras si Constantin Donose au dialogat cu vechea lor prieten si coleg Valentina Teclici, avnd lacrimi n ochi, iar Ben Todica si-a regsit n sal vechi cunostinte. Gelu Bichinet, care a moderat discutiile, fcnd mereu observatii remarcabile, a antrenat o participare activ a celor prezenti, care au avut interventii valoroase si au dovedit o cunoastere adecvat a valorilor literare prezentate. Amintim pe Valentina si dr. Valeriu Lupu, Brndusa Dobrita, dr. Nicolae Ionescu, Elena Anusca- Doglan si, nu n ultimul rnd, larga expunere prezentat de dr. Laurentiu Chiriac, directorul Muzeului Judetean Vaslui, care a realizat, ca de obicei, o mbinare ntre stilul stiintific si priceperea de a-si apropia auditoriul. Ca ntotdeauna, viceprimarul municipiului, prof. Valeriu Caragat, a fost o prezent activ si a conturat cu pricepere personalitt ile aflate cu noi n dialog de la captul lumii, acolo unde, acum, ncepe toamna. n viata cultural a Vasluiului, ziua de 19 aprilie 2012 poate fi nsemnat cu o piatr alb, asa cum fceau strmosii nostri romani pentru zilele fastuoase.
Dan Ravaru
