Initiativa legislativ privind obligativitatea consilierii psihologice a femeilor naintea unui avort a strnit numeroase reactii. n calitate de politician, dar si de femeie, Doina Silistru, senator PSD de Vaslui, si-a prezentat, n cadrul unui interviu, opiniile referitoare la acest proiect.
Reporter: Un nou de act normativ, care vizeaz modificarea legii avortului, ar putea schimba regulile dup care se fac n Romnia ntreruperile de sarcin la cerere.
Doina Silistru: Avortul este o problem delicat, greu de dezbtut, si care incit spiritele.Este ns o problema deosebit de important pentru femei. Att de important, nct, daca nu lum imediat o atitudine ferm, riscm s retrim momentele de cosmar din timpul erei ceausiste, cnd, pentru „binele natiunii”, avortul, contraceptia si educatia sexuala au fost scoase n afara legii. Aveam ns orfelinate pline, de multe ori cu copii schiloditi de tentative de avort nereusite, si aveam decese materne provocate de astfel de tentative. O astfel de lege ne-ar readuce n acel punct. n prezent, avortul voluntar este un act consimtit ntre pacient si medicul ginecolog. Initiatorii proiectului doresc ca, n viitor, femeile s apeleze si la serviciile unui psiholog nainte de a face o ntrerupere de sarcin. Acesta ar trebui s le consilieze n privint a riscurilor medicale si psihologice la care se expun n momentul n care apeleaz la aceast procedur. Apoi, psihologul trebuie s le dea femeilor care doresc s fac ntrerupere de sarcin un certificat, fr de care acestea nu vor mai putea face avort. Dac aceast lege va fi adoptat, ntreruperea de sarcin nu se va mai putea face doar n urma unei programri la medicul ginecolog, indiferent dac acesta lucreaz n sistemul de stat sau la privat.
Rep.: Concret, nainte de a face un avort, romncele vor trebui s obtin un certificat de la un psiholog, dup ce au fcut cel putin o sedint de consiliere. Nu pare chiar att de complicat…
Doina Silistru: Teoretic, nu este complicat. Dar, tot n teorie, asta nseamn controlul statului asupra corpului femeii, iar justificarea este de natur demografic, pentru c femeile sunt principalele rspunztoare de cresterea sau scderea populatiei. Se ncearc aplicarea cu forta a unei politici pronataliste, care nu va ruce dect la reaparitia metodelor empirice de ntrerupere a sarcinii. Eu sunt convins de asta, si o s si explic de ce. Dar, mai nti, vreau s vorbesc despre intentia de nfiintare, functionare si organizare a cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcin. Actul normativ introduce un ntreg sistem de consiliere cu ntindere national, o retea de structuri noi. Expunerea de motive nu este insotit de un studiu de impact care s con- tin informatii despre costurile nfiintrii cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcin, care sunt sursele de finantare pentru aceste costuri, cine va plti pentru serviciul de consiliere propriu-zis, nu se face o analiz comparativ a costurilor si a beneficiilor pe care le implic proiectul, din care s reias dac beneficiile sunt justificate de costuri.
Rep.: Initiatorii proiectului de lege pretind c ntreruperea de sarcin este o interventie periculoas pentru sntatea femeii.
Doina Silistru: S fim seriosi! ntreruperea sarcinii la cererea femeii insrcinate este permis n Romnia pn la 12 sptmani, fr a fi nevoie de justificarea niciunui motiv. ntreruperea de sarcin efectuat n unitti sanitare, de ctre personal medical specializat si instruit, este un serviciu medical legal si sigur n Romnia. Eu sunt convins c femeile sau tinerele care recurg la aceast metod de a nu avea un copil au motive suficient de puternice s o fac. Nu cred c ceea ce nu reuseste s mpiedice frica de Dumnezeu si cel mai puternic instinct al unei femei normale, cel matern, va reusi s mpiedice un psiholog. Interventia acestei verigi obligatorii nu va face dect s sporeasc birocratia si s ntrzie gestul extrem, fcndu-l, astfel, si mai traumatizant. Va aprea un drum n plus, un plic n plus, un stres n plus, o formalitate inutil n plus.
Rep.: Spuneati c sunteti convins de reaparitia metodelor empirice de ntrerupere a sarcinii.
Doina Silistru: Da, si vorbeam si de motivele puternice pe care le au femeile pentru a recurge la avort. Acestea se leag. Mai mult de jumtate din femeile care recurg la avort sunt de la tar si au niste venituri mizere. Asta atunci cnd le au. Multe au deja doi, patru sau chiar cte opt copii. Femeile acestea srmane abia fac rost de banii necesari pentru drumul la oras unde pot face avortul. Unde vor gsi ele un psiholog care s le arate ecografii si s le vorbeasc despre asistenta maternal? Vor trebui s vin la oras. Asta nseamn timp si mai ales bani. Pe care nu i au. M mai gndesc la o categorie: cea a tinerelor. n statistici, sunt foarte multe copile sub 19 ani sau chiar sub 15 ani care recurg la ntreruperi de sarcin. n aceste situatii, sarcina este clar nedorit, consecinta a unor relatii care n putine cazuri sunt stabile. Aceste tinere si doresc n primul rnd discretie. Pentru ele, o verig n plus nseamn o traum n plus. Gnditiv n ce msur poate fi pstrat discretia ntr-o astfel de situatie, atunci cnd femeia este silit s fac mai multe drumuri, s ntlneasc mai multi oameni cu care s vorbeasc despre situatia ei, s-si rezerve mai mult timp si mai multi bani pentru asta. Va alege solutiile care par mai simple, dar care, n acelasi timp, sunt si mai riscante pentru sntatea si chiar pentru viata ei. Prevd ca ntr-un cosmar urmrile acestei legi: pe de o parte, femei care mor n ncercarea de a scpa de un copil pe care nu si-l doresc si, pe de alt parte, un sistem de protectie a copilului asaltat de cazuri de abandon la nastere. Iar ambele situatii vor duce la costuri imense pentru statul romn.
Rep.: Cu alte cuvinte, considerati c initiatorii actului normativ nu au dreptate cnd socotesc c natalitatea trebuie stimulat?
Doina Silistru: Ba au, au dreptate. Ne aflm ntr-un moment n care scderea natalittii este alarmant si, dac o tinem tot asa, este posibil ca n 50 de ani s nu mai aib cine plti pensiile. Dar solutiile de stimulare a natalittii sunt cu totul si cu totul altele. Problemele de natalitate nu trebuie corectate prin interdictii, ci prin stimulente. Ele tin n primul rnd de ncrederea femeii c poate s-si creasc si s-si educe copilul n conditii materiale decente. Asta presupune stabilitate economic si salarii decente, nseamn asigurarea unor conditii civilizate de locuit pentru toat lumea, un regim stabil al indemnizatiilor de crestere a copilului, care s nu se modifice de azi pe mine, nseamn o retea extins de crese si grdinite, asistent medical de calitate pentru copil, un sistem de educatie sigur si performant, facilitti de toate felurile pentru copii. Cum s aib femeile ncredere s fac copii atunci cnd nu le pot asigura o locuint, cnd salariile nu ajung nici pentru hrana zilnic? Cum s-si asume imensa responsabilitate a unui copil cnd nu au ce s fac cu copilul cnd sunt la serviciu, pentru c numrul creselor este n continuare simbolic, cnd stiu c nu-i pot asigura educatia, pentru c educatia n Romnia devine tot mai scump, cnd copilul nu are practic asigurat nici un viitor decent? Cnd n toate aceste domenii vom avea politici eficiente, efectele asupra natalittii vor veni fr psihologi.
Aceasta operatie s-a facut de multa vreme si va continua mult timp, acest act normativ va mari tariful, cabinetele ginecologie chiar nu au profit…….Rusinica