Circa 60% dintre printi dau medicamente copiilor pentru tuse, febr, nas nfundat, dureri de gt sau de cap fr a merge n prealabil la un consult medical si riscnd astfel agravarea bolii si intoxicarea celor mici, arat un studiu prezentat, ieri, de ARPIM si Ministerul Snttii.
Aceeasi cercetare arat c 35% dintre copii au luat antibiotice fr s fi fost consultati de ctre un medic. De asemenea, 41% dintre copii au primit medicamente preventiv, pentru ntrirea sistemului imunitar, cel mai des administrate fiind vitaminele, antitusivele, antipireticele si analgezicele. n privinta motivelor automedicatiei, romnii se bazeaz, n principal, pe experienta anterioar n astfel de situatii, considernd c stiu care sunt tratamentele potrivite pentru copiii lor. Studiul indic, de asemenea, cazuri n care printii administreaz copiilor medicamente pe baza informatiilor de pe internet, de la prieteni sau de la farmacisti. Desi sunt constienti n privinta riscurilor generale ale automedicatiei, romnii nu au o prere clar conturat cnd vine vorba despre efecte adverse punctuale, cel mai des mentionat aspect fiind legat de cresterea toxicittii ficatului. n privinta profilului membrilor de familie care recurg la automedicatie, mamele sunt cele mai active la acest capitol, iar la polul opus se afl bunicii, relev acelasi studiu. La automedicatie recurg frecvent mamele cu vrste curpinse ntre 30 si 49 de ani. n general, acestea administreaz medicamente copiilor cu vrste mai mari, n general peste 6 ani. Mamele aleg medicatia copiilor bazndu-se pe tratamente recomandate anterior de medici pentru aceleasi simptome si stiu putin despre efectele secundare ale acestei practici. Bunicii copiilor, care recurg mai rar la automedicatie, ngrijesc de regul copii mai mici, cu vrste ntre 2 si 5 ani. Bunicii cunosc efectele secundare ale automedicat iei, cum ar fi riscurile supradojazului, convulsiile, cresterile ritmului cardiac, toxicitatea etc. Tot ei sunt cei care aleg medicul ca surs de informare, dar si farmacistii sau site-urile specializate.
