La 22 de ani de la revolutia agrar, 58% din suprafata agricol a judetului continu s fie lucrat individual. Agricultura de subzistent a cstigat btlia cu exploatatiile moderne, iar asocierea este privit cu nencredere. Terenurile cu potential sczut, lipsa finantrii si a personalului calificat descurajeaz din start nfiintarea de noi ferme.
Potrivit datelor Directiei pentru Agricultur Judetean Vaslui, n prezent, doar 42% din suprafata arabil a judetului este utilizat organizat. Mai exact, dintr-un total de 288.951 ha teren arabil, numai 121.410 ha sunt grupate n exploatatii. Restul de 58% din totalul parcelelor arabile sunt lucrate individual, cu consecinte directe asupra rentabilittii acestui sector economic extrem de important. Mai mult, raportat la suprafata agricol total a judetului Vaslui, decalajul este si mai mare. Dintr-un total de 400.959 ha, este administrat organizat doar 31,5% din suprafat, respectiv 126.425 ha. Principalele obstacole n cale asocierii fermierilor rmn eventualele cotizat ii financiare si nencrederea n persoanele din structurile de conducere. Desi avantajele organizrii n asociat ii de profil sunt bine cunoscute, numrul acestora este n continuare extrem de mic. Pe lng pierderea fondurilor europene, frmitarea terenurilor nltur si selectarea fermierilor n raport cu potentialul de a produce si scoate pe piat marf de vnzare.
Tot mai putini investitori
Dac n anii trecuti agricultura reprezenta o atractie deosebit pentru investitori, n ultima perioad, situatia s-a schimbat, din cauza unor factori obiectivi. n primul rnd, este vorba despre lipsa mijloacelor mecanice pentru efectuarea lucrrilor agricole si a garantiilor imobiliare care sunt necesare la contractarea crditelor agricole pentru productie. De asemenea, un obstacol major n calea comasrii terenurilor l reprezint si potentialul de productie sczut. Practic, toate terenurile cu potential de productie, din clasele I si II de calitate, precum si o parte din cele de clasa a III-a, au fost arendate. n acest fel, au rmas disponibile terenurile cu un potential sczut, situate n pante, cu suprafete mici, cu fenomene de degradare – saturare, eroziune etc. De asemenea, lipsa personalului cu preg tire n domeniul agricol descurajeaz nfiintarea de noi ferme. Potrivit prevederilor legale, pentru a putea exploata bunuri agricole, arendasul trebuie s aib pregtire de specialitate sau s aib angajat o persoan cu pregtire tehnic.
Asocierea, secretul profitului
n strintate, agricultorii au ferme de diferite mrimi, pn la maxim 400 hectare, care n baza unor proiecte viabile si dezvolt productia si o valorific corespunztor. Principalul scop al asocierii se face pentru exploatarea pmntului si folosirea n comun a unor utilaje si instalatii. ns, majoritatea productorilor accept s se uneasc si pentru vnzarea product iei. De altfel, principala problem a fermierilor rmne cea a vnzrii productiei, lucru care trebuie fcut de profesionisti. Doar n acest fel, beneficiind de specialisti, utilaje specifice si surse financiare, fermierii autohtoni pot face fat exigentelor europene. n caz contrar, importurile de produse alimentare vor ocupa tot mai mult piata de desfacere, iar societtile locale si vor restrnge activitatea din cauza blocajului financiar.
