28 Februarie, Ziua Protectiei Civile din Rom�nia

La cei 79 de ani de existent�, Protectia Civil� se prezint� ca o structur� flexibil�, capabil� s� asigure un climat de �ncredere si sigurant� cet�tenilor, demonstrat de profesionalismul cadrelor pe timpul interventiilor pentru �nl�turarea efectelor produse de dezastre. Acest lucru s-a realizat prin �mbun�t�tirea managementului ap�r�rii �mpotriva dezastrelor, prin actiuni de identificare a surselor de riscuri potentiale cu urm�ri distructive majore asupra populatiei, infrastructurii si mediului, adaptarea si perfectionarea bazei legislative �n concordant� cu cele ale NATO si UE.

Primul document scris referitor la organizarea protectiei civile �n Rom�nia �l constituie �naltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, prin care se aproba Regulamentul Ap�r�rii Pasive Contra Atacurilor Aeriene, ca o necesitate a protej�rii populatiei civile, rezultat� �n urma efectelor devastatoare ale Primului R�zboi Mondial. �n timpul Celui de-al II-lea R�zboi Mondial, structura a functionat sub denumirea de Comandamentul Ap�r�rii Pasive, �n cadrul Ministerului Aerului si Marinei. Dup� 1945 si pe toata durata postbelic�, conceptia si structurile organizatorice – care functionau �n cadrul Ministerului Fortelor Armate – au fost influentate de potentialul pericol al folosirii de c�tre inamic a armelor de nimicire �n mas�, �n mod deosebit a armei nucleare. Anul 1952 marcheaz� momentul c�nd �n Rom�nia au fost organizate primele state-majore ale ap�r�rii antiaeriene regionale, cu servicii specializate la nivelul localit�tilor si unit�tilor economice. �n 1978 a ap�rut primul instrument legislativ modern – Legea nr. 2, consfintind implementarea conceptiei moderne de ap�rare civil�, �n aceast� perioad� contur�ndu-se si o doctrin� a preg� tirii populatiei si a factorilor de decizie pentru a fi capabili s� r�spund� si unor situatii de producere a dezastrelor. Transform� rile produse dup� Revolutia din Decembrie 1989 au determinat perfectionarea activit�tilor de protectie civil�; la 11 mai 1990, Rom�nia a ratificat Protocoalele Aditionale nr. 1 si 2 la Conventiile de la Geneva din 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate. �n 1996 a fost promulgat� Legea 106 – cel mai complet act normativ pe linia protectiei civile, racordat la cele mai noi structuri europene ale timpului, ce a consfintit si schimbarea titulaturii institutiei militare, ce apartinea de Ministerul Ap�r�rii Nationale. Procesul de structurare si modernizare a protectiei civile a continuat, fiind statutat prin Legea 481/2004. Profesionalismul cadrelor din Protectia Civil� a fost probat �n multe ocazii �n acesti ani de existent�: la inundatiile catastrofale din anii 1970, 1975, 1999, 2000, 2001, 2005, 2007 si 2009; cutremurele devastatoare din 1940 si 1977; secetele prelungite; accidentele aviatice si tehnologice; alunec�rile de teren cu impact catastrofal asupra localit�tilor; situatiile de urgent� generate de fenomenele meteorologice periculoase, inclusiv c�deri abundente de z�pad� si viscol. �n decembrie 2004, prin fuzionarea Comandamentului Protectiei Civile cu Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari si a structurilor judetene corespondente, a luat fiint� Inspectoratul General pentru Situatii de Urgent� (IGSU), cu structuri similare �n teritoriu si o complex� structur� organizatoric� de sprijin la nivelul administratiei publice centrale si locale. Component� a Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgent�, IGSU este elementul integrator si coordonator la nivel national al tuturor institutiilor cu atributii �n managementul situatiilor de urgent�. A crescut preocuparea responsabililor tuturor componentelor Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgent� �n a c�uta mijloace si metode de r�spuns adecvate pentru fiecare situatie de urgent� civil�. Au fost luate m�suri de actualizare a documentelor operative de planificare si conducere a intervent iilor, �n conformitate cu standardele si procedurile NATO, au fost elaborate si actualizate periodic planurile de cooperare dintre fortele si mijloacele Sistemului National�. S-a initiat un sistem de preg�tire intensificat� a structurilor proprii de interventie, pe scenarii referitoare la situatiile de risc nuclear si chimic, actiuni teroriste combinate cu dezastre provocate, activit�ti la care au participat toate structurile cu responsabilit�ti specifice. Au fost organizate exercitii nationale si internationale, obiectivul principal fiind preg�tirea si antrenarea personalului din administratia public� local�, comisiile judetene si locale, din inspectorate, localit�ti, institutii publice si operatori economici, a personalului propriu si din structurile subordonate, pentru implementarea procedurilor organismelor de specialitate din cadrul NATO, ONU si UE �n sistemul de planificare, organizare, preg�tire, desf�surare si conducere a interventiei. Principalele misiuni ale protec- tiei civile �n toate t�rile europene sunt: monitorizarea pericolelor si riscurilor specifice; �nstiintarea, avertizarea si alarmarea; asigurarea suportului de comunicat ii si informatic�; c�utarea, descarcerarea si salvarea persoanelor; evacuarea populatiei si bunurilor materiale; acordarea asistentei medicale de urgent�; localizarea si stingerea incendiilor; neutralizarea efectelor materialelor cu incident� �n domeniul nuclear, radiologic, biologic si chimic; efectuarea depolu�rii si decontamin�rii; mentinerea si restabilirea ordinii publice; asigurarea conditiilor necesare traiului persoanelor evacuate; actiuni de ordin logistic; reabilitarea zonei afectate. �n toate statele, f�r� excep- tie, notiunea de protectie civil� este similar� cu prevederile legislatiei rom�nesti, ap�r�nd diferente �n ceea ce priveste sistemul organizatoric si gradul de distribuire a sarcinilor pe diferite institutii. �n Franta, obiectivul general al Directoratului de Protectie Civil� si Securitate este acela de a proteja statul, persoana si proprietatea ca r�spuns la amenintarea reprezentat� de pericole iminente sau riscuri, dezastre si toate tipurile de catastrofe. De asemenea, particip� si la protectia mediului. Planurile de urgent� civil� sunt orientate spre securitatea general�, protectia si salvarea instala- tiilor vitale, salvarea populatiei si mentinerea spiritului public si a dorintei de a se opune agresiunilor. Principalul scop al Planific� rii Urgentelor Civile din Germania este de a proteja statul si cet�tenii s�i, responsabilitatea managementului urgentelor civile fiind �mp�rtit� �ntre nivelurile guvernamentale. Se face distinctie �ntre Protectia Civil�, ca sarcin� national� �n timp de r�zboi, si planificarea si managementul urgentelor pe timp de pace. �n Italia, obiectivele Protectiei Civile sunt asigurarea continuit�tii activit�tii de guvernare, mentinerea legii si ordinii, mobilizarea, coordonarea si utilizarea resurselor nationale (energie, munc�, capabilitatea productiv�, hrana si agricultura, materialele brute/ prime, telecomunicat iile etc.), precum si coordonarea serviciilor de alarmare si salvare, care au ca scop diminuarea consecintelor dezastrelor. Principalul rol al Protectiei Civile este de a proteja viata, integritatea, proprietatea, cl�dirile si mediul de pagubele sau posibilele pagube cauzate de dezastre naturale si provocate de om. Protectia Civil� din Marea Britanie se bazeaz� pe conceptul managementului integrat al urgentelor. Prioritatea curent� este de a dezvolta o mai mare rezistent� la incidentele civile cu caracter distructiv, �n special la evenimentele catastrofice care pot implica scurgeri deliberate de materiale chimice, biologice, radiologice sau nucleare. Biroul Cabinetului are totala responsabilitate �n ceea ce priveste planificarea urgentelor civile �n Marea Britanie si Tara Galilor. �n Scotia si Irlanda de Nord aceasta este o chestiune separat�. Regula de baz� pentru gestionarea urgentelor civile din Marea Britanie este ca responsabilitatea primar�, inclusiv primul r�spuns la orice incident, s� r�m�n� la nivel local. Aceste elemente comparative �nt�resc ideea cresterii implic�rii si responsabilit�tii autorit�tilor locale pentru protejarea vietii, integrit�tii, propriet�tii si mediului de pagubele sau posibilele pagube cauzate de dezastre naturale si/sau provocate de om.

Compartimentul Informare si Relatii Publice