Salvati de parinti, abuzati de asistentii maternali

Peste 170 de copii din B�rlad si localit�t ile �nvecinate au tr�it clipe de cosmar �n 2011, fiind neglijati sau abuzati fizic, dar si sexual sau psiho-emotional. Din fericire, pentru majoritatea dintre ei, 2011 a fost si anul unui nou �nceput, departe de familiile �n care au fost chinuiti. Pentru c�tiva, �ns�, a �nsemnat trezirea dintr-un cosmar si intrarea �n alt cosmar. Odat� sc�pati de abuzurile p�rintilor, minorii au fost preluati de asistenti maternali ce ar fi trebuit s�-i ajute s�-si recapete �ncrederea �n oameni, dar care s-au dovedit la fel de agresivi. O statistic� realizat� de Centrul de Primire �n Regim de Urgent� pentru Copilul Abuzat, Neglijat si Exploatat (CPRUCANE) B�rlad arat� c�, si �n anul 2011, num�rul copiilor care au suferit diverse forme de maltratare se mentine ridicat. Din cele 248 de cazuri semnalate asistentilor sociali, doar 176 au fost confirmate. �ns� acestea au necesitat toat� atentia angajat ilor CPRUCANE B�rlad, �ntruc�t respectivii copii au fost supusi la diverse forme de maltratare. Este vorba despre abuz fizic (19 copii), abuz psiho-emotional (16 copii), abuz sexual (16 copii), neglijare sociofamilial� (125 copii), tulbur�ri de conduit� social� �n contextul �nc�lc�rii drepturilor copilului (25 copii), inadaptare mediul foster (6 copii) si trafic de persoane (1 copil). Fie c� sesiz�rile au fost f�cute de diverse categorii de persoane si institutii specializate, iar acestea au fost semnalate �n scris, telefonic sau din presa scris�, cert este c�, �n anul 2011, 125 de copii au fost scosi din mediul abuziv �n care au crescut. Din p�cate, asistentii sociali spun c� minorii �nc� nu-si cunosc drepturile si din acest motiv doar patru sesiz�ri de maltratare au fost f�cute de copii.

Asistenti maternali de cosmar

Dac� majoritatea minorilor luati din familiile ce i-au abuzat sau neglijat s-au recuperat al�turi de familiile l�rgite sau �n plasament, c�tiva s-au trezit dintr-un cosmar greu de suportat doar ca s� intre �n altul. Si tocmai acolo unde ar fi trebuit s� g�seasc� afectiune si alinare si s� �nvete s� aib� din nou �ncredere �n adulti. Mai exact, au fost supusi unui nou sir de maltrat�ri fie de c�tre asistentii maternali si membrii familiilor acestora, fie de bunicii copiilor agresati. ��n 2011, am avut si situatii �n care copiii au fost supusi diverselor forme de maltratare �n timp ce se aflau �n asistent� maternal�. Doi copii au fost victime ale abuzului psiho-emotional, unul al abuzului fizic si unul al neglij�rii afectiv-emotionale, fie de c�tre asistentii maternali care �i �ngrijeau fie de c�tre alti membri ai familiilor acestora. Copiii au fost luati de la ei, asistent ilor maternali li s-a desf�cut contractul de munc� si, �n plus, li s-a f�cut si pl�ngere penal�. Alti 6 copii au prezentat inadaptare �n asistent� maternal�. Nu �n ultimul r�nd, un copil ce fusese dat �n grija bunicilor a fost victima abuzului fizic�, ne-a spus as. social Ionel Br�tianu, sef CPRUCANE B�rlad.

Pe drumul recuperarii…

Pentru c�, �n unele cazuri, formele de maltratare au fost grave, au fost formulate pl�ngeri penale �mpotriva a zece p�rinti, acestia fiind acuzati de rele tratamente aplicate minorului. De asemenea, pentru fiecare caz �n care s-a apreciat c� exist� suspiciuni de punere �n primejdie a dezvolt�rii fizice si psihice a copilului, s-a solicitat sprijinul politistilor pentru a efectua cercet� ri de specialitate. �n final, �n decursul anului 2011, s-a solicitat dec�derea din drepturile p�rintesti pentru 14 asa-zisi p�rinti. Un astfel de caz, respectiv de abuz fizic si psiho-emotional pentru care s-a cerut dec�derea din drepturi, a fost cel al unei fetite de 10 ani, din B�rlad. �nc� de la moartea mamei, adic� de 6 ani, fata era agresat�, �n mod constant, at�t fizic c�t si psihic de tat�l s�u. Terorizat� de b�t�ile nemeritate, pe 5 octombrie 2011, copila sia luat inima �n dinti si a sunat la num�rul 112 pentru ajutor. Acum duce, �n sf�rsit, o viat� linistit�. Initial, a fost preluat� de specialistii CPRUCANE B�rlad care au salvat-o din iadul �n care tr�ia. O perioad�, fata a fost a fost consiliat� de psihologii Centrului pentru a-si reveni din trauma suferit�, dup� care a fost dat� �n grija bunicilor materni, din Popeni, comuna Zorleni, unde se afl� si �n prezent. Ancheta politistilor ce au preluat cazul a scos la iveal� c� fetita ajunsese s� mearg� la scoal� ne�ngrijit�, fl�m�nd� si cu urme vizibile de violent�. Si odat� ce b�rbatul s-a rec�s�torit, iadul �n care tr�ia acas� a devenit si mai aprig. Micuta a devenit sac de box si pentru noua sa �mam�. �n plus, cei doi adulti o puneau la munc� prin gospod�rie si, cum se �mb�tau mai mereu, o mai si amenintau cu cutitul sau cu alte obiecte. Ca urmare, anchetatorii le-au deschis dosare penale pentru infractiunile de �lovire si alte violente� si �rele tratamente aplicate minorului�, �ns�, ulterior, femeia a fost scoas� de sub urm�rire si i s-a aplicat doar o amend�. �n schimb, b�rbatul, pentru c� a pus �n primejdie grav� dezvoltarea fizic�, intelectual� si moral� a fiicei prin violenta folosit� �n mod repetat, este judecat acum pentru ambele capete de acuzare si risc� pedeapsa cea mai mare, adic� �nchisoare de la 3 la 15 ani.