Nume rom�nesti pentru craterele de pe Luna, Mercur si Venus

Cratere de pe Mercur, Venus si Lun�, dar si asteroizi si comete poart� nume rom�nesti, ale unor personalit�ti din diferite domenii, precum Mihai Eminescu, George Enescu, Constantin Br�ncusi, Hariclea Darcl�e, potrivit unei statistici prezentate de Observatorul Astronomic �Amiral Vasile Urseanu�

Potrivit cercet�torului Adrian Sonka, de la Observatorul Astronomic, corpurile ceresti pot purta numele unor oameni ce au avut o contributie important� �n diferite domenii, precum stiint�, art�, literatur� etc. Numele formelor de relief de pe corpurile ceresti pot fi propuse de specialisti �n domeniu si sunt analizate si selectate de International Astronomical Union (Uniunea Astronomic� International�). „Nu poate oricine s� dea numele unui corp ceresc. Doar cei care sunt recunoscuti �n domeniu si se cunosc �ntre ei pot s� propun� denumiri, care pot s� fie sau nu aprobate de Uniunea Astronomic� International�. Denumirile se aprob� destul de greu si sunt �nregistrate si recunoscute la nivel mondial”, a declarat Adrian Sonka. El a precizat c� se pot face propuneri doar pentru formatiunile deja descoperite. �n aprilie 2008, un crater de pe Mercur a primit numele Eminescu. Craterul Eminescu are 125 km �n diametru si s-a format mai recent dec�t restul craterelor de pe Mercur. Primul nume rom�nesc de pe Venus este cel al Elenei V�c�rescu. Craterul, aflat �n emisfera sudic� a planetei, are un diametru de 31,5 km si a primit numele Elena Vac�rescu �n 1994. Un alt nume al unei personalit�ti rom�nesti pe Venus este cel al sopranei Hariclea Darcl�e. Acesta este dat unei formatiuni vulcanice, numit� „patera”, cu un diametru de 15 km. Numele a fost aprobat �n 2003. Si alte cratere de pe Venus au primit nume proprii feminine care se reg�sesc �n spatiul rom�nesc, printre care Irinuca, Natalia, Stefania, Veta, Zina si Esterica. Singurul crater cu nume rom�nesc de pe Lun� se numeste Haret, dup� matematicianul-astronom Spiru Haret. Haret a obtinut doctoratul �n astronomie la Paris, cu teza „Asupra invariabilit�t ii axelor mari ale planetelor”, iar ca ministru al Educatiei a emis decretul pentru �nfiintarea Observatorului Astronomic din Bucuresti. Craterul Haret are 29 km �n diametru si se afl� �n emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii. De asemenea, unul dintre lanturile muntoase de pe Lun� se numeste Montes Carpatus. Chiar dac� Muntii Carpati de pe Terra str�bat mai multe t�ri, Sonka spune c� putem considera c� aceasta este o alt� regiune „rom�neasc�” de pe Lun�. Si pe Marte se reg�sesc nume de origine rom�neasc�. Astfel, Rhabon – numele antic al r�ului Jiu – a fost acordat unui tub de pe Marte, prin care a curs lav�, o vale cu o lungime de 246 km. Si dou� cratere martiene au nume rom�nesti: Iazu si Batos. Potrivit lui Sonka, exist� dou� localit�ti Iazu, una �n judetul Prahova, alta �n Ialomita, si �nc� nu se cunoaste care dintre ele este sursa numelui martian. �n judetul T�rgu Mures se g�seste comuna Batos, aceasta fiind probabil sursa numelui craterului martian. Exist� si asteroizi cu nume de rom�ni, toate aceste formatiuni f�c�nd parte din centura principal� de asteroizi, situat� �ntre Marte si Jupiter. Primul asteroid ce a primit un nume rom�nesc a fost cel cu num�rul 2331. Acesta poart� numele lui Constantin P�rvulescu: 2331 Parvulesco. A fost descoperit �n 1936 de astronomul Delporte, �n Belgia, si are un diametru situat �ntre 11 si 24 km. Face o rotatie �n jurul Soarelui o dat� la 3,78 ani si se poate apropia de Terra la 140.000.000 km. Constantin P�rvulescu a fost profesor de astronomie la Cern�uti, Timisoara si Cluj si directorul Observatorului Astronomic din Cluj. Asteroidul a fost numit Parvulesco si dup� fiica astronomului, Carina Parvulesco, profesor de astronomie �n SUA. Un alt asteroid cu nume rom�nesc este 4268 Grebenikov – un astronom de origine rom�n�, n�scut �n Republica Moldova, preocupat de studiul mecanicii ceresti. Asteroidul a fost descoperit �n 1972, �n Rusia, si are un diametru �ntre 5 si 12 km. �n 4,28 ani face o rotatie �n jurul Soarelui. Primul asteroid ce poart� numele unui artist rom�n este 6429 Br�ncusi. Asteroidul a fost descoperit �n 1971, la Observatorul de la Palomar (SUA), face o rotatie �n jurul Soarelui o dat� la 3,16 ani si se poate apropia la 100.000.00 km de Terra. Diametrul s�u este estimat �ntre 4-9 km. Hermannn Julius Oberth a fost un om de stiint� n�scut la Sibiu si este unul dintre p�rintii astronauticii. Asteroidul 9253, descoperit �n 1971, la Observatorul Palomar, poart� numele de 9253 Oberth. Cu un diametru de maximum 6 km, asteroidul Oberth se afl� la distanta medie de 150.000.000 km de Terra. Astronomul american de origine rom�n� Nicolae Sanduleak s-a ocupat cu studiul stelelor str�lucitoare din emisfera sudic�. Supernova ap�rut� �n 1987 �n Norul Mare al lui Magelan a avut ca surs� steaua Sanduleak -69 202. Asteroidul 9403 poart� numele de 9406 Sanduleak si se afl� la o dep�rtare medie de 300.000.000 km de Terra. Un an pe acest asteroid dureaz� 4 ani p�m�nteni. Asteroidul 9493 Enescu poat� numele celui mai cunoscut compozitor rom�n: George Enescu. A fost descoperit �n 1971, la Observatorul de la Palomar, este situat la peste 250.000.000 km dep�rtare si are p�n� �n 9 km diametru. 9494 Donici poart� numele astronomului Nicolae Donici, unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Astronomice Internationale si primul reprezentant al Rom�niei �n acest for. Nicolae Donici s-a ocupat cu studiul Soarelui, observ�nd sase eclipse totale. Poetul Mihai Eminescu este imortalizat pe cer si prin asteroidul 9495 Eminescu, descoperit �n 1971, la Observatorul de la Palomar. 9495 Eminescu este situat la o distant� medie de 250.000.000 km de Terra si face o rotatie complet� �n jurul Soarelui odat� la 3,23 ani. Se poate apropia la „numai” 140.000.000 de planeta noastr�, iar diametrul s�u nu dep�seste 6 km. Asteroidul 10034 Birlan poart� numele astronomului Mirel B�rlan, un astronom ce lucreaz� la Institutul de Mecanic� Cereasc� si Calculul Efemeridelor din Paris. Se ocup� cu studiul dinamicii corpurilor mici din sistemul solar. Asteroidul a fost descoperit �n 1981 �n SUA. Biologul si astronomul amator Jean Dragesco, ce locuieste �n prezent �n Franta, a „primit” un asteroid cu ocazia �mplinirii a 80 de ani, �n anul 2000. Asteroidul este 12498 Dragesco si a fost descoperit �n 1998. Diametrul acestui asteroid nu dep�seste 10 km. Cerul s-a �mbog�tit �n iunie 2011 cu un nou nume rom�nesc, cel al astronomului Matei Alexescu. Asteroidul cu num�rul 263.516, aflat �n centura principal� dintre Marte si Jupiter, a primit numele „Alexescu”. Asteroidul, care poate avea orice m�rime �ntre 1 si 4 km, a fost descoperit �n 2008 de participantii �n proiectul EURONOEAR (initiat de astronomul Ovidiu V�duvescu). Asteroidul 1381 Danubia a fost descoperit pe 20 august 1930 la observatorul din Simeis. Numele s�u a fost propus de astronomul rom�n C�lin Popovici si este un asteroid de aproximativ 24 km �n diametru. Un alt nume rom�nesc este cel al asteroidului 100897 Piatra Neamt. A fost descoperit �n 1998, la San Marcello, Italia, de Alfredo Caronia, care �n prezent locuieste �n Piatra Neamt. Numele a fost propus chiar de el �n cinstea orasului. Alti doi asteroizi care au nume legate de Rom�nia sunt 1436 Salonta si 1537 Transylvania. Au fost descoperiti �n Ungaria, la observatorul din Konkoly. e de alt� parte, cometele poart� numele descoperitorului sau ale primilor trei descoperitori, iar p�n� �n prezent un singur rom�n a realizat aceast� performant�: Victor Daimaca, un profesor de matematic� din T�rgu-Jiu, a c�rui pasiune era astronomia.