Cum NU trebuie sa fie Legea Sanatatii

�Sistemul medical trebuie reformat, dar nu pe principiul �ai bani, tr�iesti, nu ai bani, nu tr�iesti�. Doina Silistru, senator PSD de Vaslui, sustine reforma �n s�n�tate, dar rezultatul final trebuie s� se traduc� printr-un acces egal al cet�tenilor la serviciilor medicale.

Reporter: Nici bine nu ne-am familiarizat cu prevederile proiectului noii legi a S�n�t�tii, c� acesta a si fost retras. Doina Silistru: Categoric, proiectul legii s�n�t�tii impus de Traian B�sescu, presedintele statului, condamna romanii la s�r�cie si la moarte, pentru c�, din cauza costurilor medicale care ar fi ajuns s� se ridice la sume foarte mari, doar cei bogati si-ar mai fi permis s� se trateze, �n timp ce mare parte a rom�nilor ar fi fost condamnati la moarte, �n cazul �n care ar apela la serviciile medicale. Pe de alt� parte, proiectul noii legi a s�n�t�tii nu continea nicio prevedere care s� duc� la �mbun�t�tirea sistemului, ceea ce m� face s� cred c� singura intentie a lui Traian Basescu si a PDL a fost privatizarea sistemului de s�n�tate, adic� mai putine servicii medicale pentru oameni si mai multi bani �n conturile clientelei PDL. Singurul motor al acestei noi legi a fost, cred, dorinta de �mbog�tire a actualilor guvernanti, nu de preocuparea pentru �ns�n�tosirea sistemului. Traian B�sescu si PDL stiu c� nu vor mai guverna dup� 2012 si au �ncearcat, pe final de mandat, s� dea marele tun cu casele private de asigur�ri de s�n�tate. Noua lege a s�n�t�tii �nseamna o b�taie de joc pe care Rom�nia nu si-o permitea, dup� at�tea si at�tea alte b�t�i de joc �n domenii precum educatia, asistenta social�, ordinea public� sau justitia. De altfel, acest lucru s-a v�zut foarte clar, �n ultimele zile, reactia populatiei sanction�nd cu duritate nu numai abuzul numit generic Legea S�n�t�tii, ci si abuzurile din ultimii ani. Din p�cate, tot ce este bun �n Romania este aruncat la gunoi si �nlocuit cu ceva mult mai prost, cu scopul de a deservi mafiei PDL. �n acest caz, vorbim de aproximativ 4,5 miliarde de euro care trebuiau s� treac� sub controlul clientelei PDL prin acest proces.

Rep.: �n concluzie, este sau nu este nevoie de o reform� �n sistemul sanitar?
Doina Silistru: Noi, si c�nd spun noi m� refer la Organizatia de Femei a PSD, sustinem o reform� �n domeniu. Cu sigurant� sistemul medical trebuie reformat, pentru c� sunt prea multi bolnavi care nu au acces la medicamente si nici nu sunt tratati cum trebuie �n spitale. �ns� reformarea sistemului trebuie f�cut� pe baze s�n�toase, astfel �nc�t s� asigure sanse egale la viat� pentru toti rom�nii. Propunerea lui Traian B�sescu pentru reformarea sistemului medical s-a bazat pe modelul american, un model criticat de majoritatea cet�tenilor SUA si de care acestia �ncearc� s� scape. Conform rapoartelor realizate �n SUA, una din cauzele principale ale falimentului personal a milioane de familii americane este costul foarte mare al asigur�rii medicale. �n acest sens, sistemul american nu este viabil pentru Rom�nia.

Rep.: Cu ce alternativ� veniti dumneavoastr�?
Doina Silistru: Organizatia de Femeia a PSD sustine un sistem �n care s� se asigure accesibilitatea serviciului �n mod egal pentru toti rom�nii. Condamn�m genocidul social pe care actuala putere l-a preg�tit prin acea lege aberant�, acum retras�, prin care 10 milioane de rom�ni ar fi fost lipsiti de �ngrijire medical�, iar alti 10 milioane de romani urmau s� fie mai s�raci dec�t sunt acum. Legea s�n�t�tii propus� de coalitia PDL – UDMR – UNPR a exprimat cel mai bine ideologia guvern�rii: ai bani, tr�iesti, nu ai bani, nu tr�iesti.

Rep.: S-a anuntat deja c� Guvernul lucreaz� la un alt proiect de lege. Care erau cele mai mari hibe ale fostului proiect, ce nu ar trebuie s� se reg�seasc� �n urm�torul proiect?
Doina Silistru: �n primul r�nd, se distrugea sistemul integrat de urgent� (SMURD), conceptul de lucru �n cazurile foarte grave fiind „competitia comercial�”, adic� b�t�lia pentru bani, �n locul misiunii de p�n� acum, cea de salvare de vieti. Semnalez cu p�rere de r�u plecarea din sistem a unui profesionist des�v�rsit, dr. Raed Arafat. Fondurile pentru asistenta medical� de urgent� sunt aceleasi si �n 2012. Dac� aceeasi sum� trebuie �mp�rtit� cu alte 10, 20 sau 30 de servicii private, niciunul nu va putea face dec�t anumite buc�ti din sistem. Al doilea risc era �mpr�stierea personalului, astfel �nc�t s� nu mai avem servicii de calitate din lips� de medici si personal auxiliar. �n acest moment, �n unit�tile de primiri urgente avem un deficit de 42% medici, iar la ambulant�, de 20-25% din totalul de personal. Dup� plecarea medicilor �n str�in�tate, ne vom confrunta cu exodul medicilor si �n sistemul privat. �n proiectul de lege nu exista o strategie de asigurare de servicii medicale si de �ngrijiri la domiciliu distribuit� rational pe tot cuprinsul t�rii, nici asigurarea de medicamente compensate si gratuite.

Rep.: �nfiintarea caselor de asigur�ri private era un lucru bun?
Doina Silistru: Proiectul bulversa sistemul de asigurari din Romania. Legea prevedea polite de 10 euro, care nu pot acoperi necesit�tile de tratament ale rom�nilor, iar sistemul se centra pe interesul companiilor private, uit�nd pur si simplu de pacient sau, mai bine spus, ignor�ndu-i interesele. Evident, cele mai mari probleme le-ar fi avut persoanele �n v�rst� sau cei cu boli cronice. �n conditiile �n care banii proveniti din contributiile asiguratilor sunt cu mult sub nivelul necesar pentru ca sistemul de s�n�tate s� poat� functiona la un nivel acceptabil, aparitia caselor de asigur�ri private, orientate �n primul r�nd spre profit, care s� poat� impune prime de asigur�ri suplimentare, restrictiona si mai mult accesul rom�nilor la serviciile de s�n�tate. Cei mai vulnerabili deveneau pacientii v�rstnici si cei cu venituri mici, adic� tocmai acei romani care, de obicei, au cea mai mare nevoie de servicii medicale.

Rep: Totusi, �n toate t�rile Europei exist� case private de asigur�ri de s�n�tate…
Doina Silistru: Casele private de asigur�ri de s�n�tate nu sunt intrinsec nocive, �ns�atunci c�nd ele sunt folosite de guvern pentru a pasa responsabilitatea si pentru a se descotorosi de asigurarea serviciilor medicale pentru cei care au nevoie, dar care nu si le pot permite, ele devin un lucru r�u pentru sistemul de s�n�tate public�. Poiectul de lege stabilea contributia la asigur�rile de s�n�tate la 5,2% din salariu pentru angajator si 5,5% pentru angajat. �n conditiile �n care o bun� parte a populatiei continu� s� fie scutit� de plata acestor contributii, legiuitorul nu oferea niciun calcul care s� sustina faptul c� procentele de mai sus sunt suficiente pentru sustinerea sistemului.

Rep.: Transformarea spitalelor �n societ�ti comerciale sau fundatii era un lucru bun?
Doina Silistru: Aceast� transformare nu era dec�t dec�t o alt� strategie pentru privatizarea pe nimic a acestor unit�ti, spre beneficiul clientelei PDL. �n plus, asa cum se ar�ta �ntr-un document atribuit expertilor FMI, legea nu asigura mecanisme de control al cheltuirii banilor �n s�n�tate, nu existau sanctiuni pentru managerii de spitale care dep�sesc bugetele, nu exista un mecanism bine definit prin care s� se stabileasc� si s� se actualizeze pachetul de baz�, nu se preciza cum va fi f�cut� finantarea spitalelor etc.

Rep.: Spuneati c� totusi o reform� �n sistem este necesar�. Cine ar trebui s� realizeze proiectul de lege astfel �nc�t reforma s� poat� fi implementat� cu rezultate bune at�t pentru cei care lucreaz� �n sistem, c�t si pentru pacienti?
Doina Silistru: Categoric, aceast� lege trebuie f�cut� de specialisti, medici si economisti din domeniul sanitar, de oameni care stiu foarte bine ce functioneaz� si ce nu functioneaz� �n sistemul actual, si numai dup� consult�ri cu reprezentantii sindicatelor si ai organizatiilor profesionale din domeniu. Iar primncipiul de baz� al unei noi legi a s�n�t�tii trebuie s� fie acela de a se asigura accesibilitatea serviciilor medicale, �n mod egal, tuturor rom�nilor, indiferent de starea lor social�. Din nefericire, vechiul proiect a fost de la cap la coad� gresit: �n primul r�nd, a fost initiat de cine nu trebuia, respectiv Traian B�sescu, f�r� consultarea specialistilor, b�gat cu forta pe g�t rom�nilor si, la final, retras din cauza presiunii opiniei publice. Pun si eu o �ntrebare: dac� proiectul acesta era at�t de bun si ne aducea at�tea beneficii, de ce a fost retras?! Presedintele Traian B�sescu s-a speriat si a gresit din nou: dac� era convins c� legea este bun�, ea trebuia mentinut� �n dezbatere public� iar suma de opinii exprimate �n cadrul dezbaterii publice ar fi dus, cu sigurant�, la �mbun�t�tirea legii. Nu s-a �nt�mplat asa, ceea ce arat� c� p�n� si presedintele a constientizat, �n sf�rsit, c� nu se mai poate juca la nesf�rsit cu rom�nii.