Prea mult TV strica

Cercet�ri care nu au fost foarte mediatizate au demonstrat faptul c� uitatul la televizor poate afecta dezvoltarea si functionarea creierului.

Televiziunea este considerat� adesea nociv� doar datorit� continuturilor si informat iilor pe care le transmite, prin posibilitatea folosirii ei ca mijloc de �ndoctrinare si manipulare. Si tot pe bun� dreptate se mai crede c� televizorul poate afecta v�zul datorit� radiatiilor electromagnetice pe care le transmite. Din p�cate, cele dou� riscuri ale privitului la televizor nu sunt singurele si nici cele mai nocive. Pentru a aduce �n discutie marele pericol pe care �l reprezint� televizorul si monitorul de calculator, sunt necesare c�teva cuvinte referitoare la activitatea creierului. Creierul uman produce �n permanent� unde cerebrale, niste impulsuri electrice m�surabile dup� amplitudine si frecvent�. Amplitudinea face referire la puterea impulsului electric, m�surat� �n microvolti, iar frecventa este viteza ondulatiilor electrice m�surat� �n hertzi. Din punct de vedere al frecventei, exist� urm�toarele categorii: unde beta care au frecventa cea mai mare – �ntre 14 si 30 Hz – apar pe creier pe parcursul proceselor de g�ndire, de analiz� si de decizie, �n majoritatea st�rilor de veghe, atunci c�nd mintea este concentrat� asupra unei sarcini, a unei activit�ti oarecare; undele alfa cu o frecvent� cuprins� �ntre 7,6 si 13,9Hz domin� activitatea cortical� �n momentul �n care persoana se afl� �n stare de relaxare; undele teta -5,6 si 7,6Hz – sunt undele care apar �n starea de somn si anumite st�ri meditative, iar undele delta, cele mai lente, 4 -5,6Hz, apar �n creier pe perioada somnului profund. Numeroase studii au demonstrat c� privitul la televizor poate influenta activitatea creierului, �odat� ce televizorul este pornit, undele creierului �ncetinesc p�n� c�nd undele alfa si delta devin preponderente. Cu c�t st� mai mult aprins, cu at�t sunt mai lente undele cerebrale�, scrie Virgiliu Gheorghe in lucrarea sa, �Efectele televiziunii asupra mintii umane�. �n momentul de fat� se stie foarte putin c� �nu este important ce vedem la televizor, cum spune Marshall McLuhan, ci faptul c� ne uitam la televizor. �O persoan� citea o carte c�nd a fost deschis televizorul. De �ndat� ce a devenit atent� la ecran, frecventa undelor cerebrale s-a modificat considerabil. �n mai putin de dou� minute subiectul se afla predominant in stare alfa�, confirm� cercet�rile aceluiasi autor in cartea �Mass-media sau mediul invizibil�. La fel, nu stim c� privitul la televizor provoac� aparitia unei anomalii neurologice: emisfera st�ng� responsabil� de procesele analitice isi reduce extrem de mult activitatea, proces ce se desf�soar� concomitent cu �ntreruperea partial� a puntii de leg�tur� dintre cele dou� emisfere – corpul calos. �n acest sens cercet�rile sotilor Emery, doctori in neuropsihologie, arat� c� �la adultii c�rora li s-a f�cut electroencefalograma pe parcursul vizion�rii TV, emisfera st�ng� este putin activ�. Tot acestia demonstreaz� c� m�rirea timpului de vizionare �nseamn� �prelungirea st�rii maladive �n care se afl� cortexul prefrontal, ceea ce va avea grave consecinte asupra dezvolt�rii acestuia�. Dac� televiziunea este privit� ca un mijloc prin care se poate face educatie, acesta este un fapt foarte grav, aceste mijloace media fiind destinate pentru a amuza, mai degrab�, dec�t pentru a �nv�ta.

Nimeni nu �nvata cu televizorul

Sesame Street este cel mai bun exemplu prin care s-a �ncercat s� se fac� educat ie cu televizorul. �n 1969, pe 10 noiembrie, debuta o serie de emisiuni educative sub titulatura Sesame Street, program destinat copiilor prescolari si nu numai, fiind urm�rit cu interes si pl�cere de copii de toate v�rstele, mai �nt�i �n Statele Unite, apoi si �n alte t�ri. La acest proiect, cu buget care ar fi invidiat chiar si ast�zi de t�ri precum Rom�nia, au lucrat nu doar oameni de televiziune, ci si specialisti �n stiintele educatiei, urm�rindu-se obtinerea unui program de foarte bun� calitate care s� transmit� doar informatii educative, morale si religioase. �n pofida tuturor acestor eforturi, rezultatele cercet�rilor ulterioare constatau urm�toarele: �elevii chiar si dup� �nv�tarea cititului, sunt lipsiti de bazele necesare unui viitor progres. Copiii g�sesc cititul plictisitor si sunt s�tisf�cuti numai de ceea ce este superficial, ei nu �nteleg semnificatia pe care o asteapt� s� apar� in chip magic, ca un efect vizual, si pentru asta renunt� s� o mai caute�, arat� Virgiliu Ggeorghe. Sesame Street i-a �nv�tat pe copii s� trateze experienta de viat�, �nva- tarea ca pe niste acte amuzante, c�nd este bine stiut c� pentru copii, jocul este o activitate extrem de serioas� si de important�. Prin joc, un copil isi construieste lumea, o apropie, o analizeaz� si �ncearc� s� o �nteleag�. �Ceea ce a reusit, cu sigurant�, s� fac� emisiunea Sesame Street, spune Virgiliu Gheorghe, a fost s�-i �nvete pe copii s� se uite la televizor�.

Mihai Galan