Cautatorul de comori

Traditiile noastre populare – si nu numai ale noastre, fiind vorba de o credint� general uman� – spun c�, acolo unde exist� comori, deasupra lor str�lucesc �n noapte fl�c�ri �mbietoare. Acestea ne duc spre aur, argint, pietre pretioase, dar uneori, asa cum povesteste Gala Galaction, ne pot c�l�uzi si spre nenorociri. Pentru Marin Rotaru, cel care a �mplinit, pe 15 noiembrie, 65 de ani, fl�c�rile comorilor nu trebuie s� r�sar� pe dealuri, ci exist� �n sufletul s�u. El le proiecteaz�, le g�seste locasul, apoi le urm�reste si g�seste comori nu de aur sau m�rg�ritar, ci de altfel de pretioase relicve, m�rturii ale unor str�danii str�vechi sau ale unor credinte magice aparent pierdute, dar existente, �nc�, �n profunzimile sufletelor noastre.

Un scurt popas scolar la Murgeni, �nainte de a-si �ncepe studiile de pedagogie, a �nsemnat extrem de mult pentru el, a fost un moment �ntr-adev�r crucial pentru viitorul arheolog. L-a cunoscut aici pe cel dint�i specialist din toate punctele de vedere, Ghenut� Coman, caruia i-a devenit un adev�rat ucenic de suflet. A cunoscut, de altfel, si pe alti proeminenti pasionati din acest domeniu si a colaborat cu ei, de pild� Costic� Buzdugan, Ruxandra Alaiba, Ioan Mitrea si Dan Gh. Teodor. A cutreierat, singur sau �mpreun� cu acestia, v�ile si dealurile din zona Elanului, luncile Prutului si, treptat, alte zone din judetele Vaslui si Galati. A p�ndit, detectivistic aproape, rev�rs�rile apelor de prim�var�, rupturile din coastele colinelor si alte fenomene naturale care, de fiecare dat�, dezv�luie c�te ceva din comorile p�m�ntului, bine�nteles, numai pentru ochii care stiu s� vad�. Asa a putut s� adune o gam� larg� de obiecte care vorbesc despre trecut celui care are urechi s� asculte si care se simte apropiat de ele. O simpl� piatr�, aparent sculptat� de v�nturi si ape, poate s� ne povesteasc� despre cum reusea s� supravietuiasc� un str�mos de acum 10.000 sau 100.000 de ani. �n zona Elanului �n primul r�nd, a urm�rit existenta uman� din zorile sale p�n� la luminile depline ale crestinismului, descoperind, �ntre multe altele, si dovezi ale p�trunderii cele mai timpurii ale noii religii �n Sudul Moldovei. Haina sa bizantin� este m�rturisit� de forma crucilor si de dispunerea acestora �n posibile prime l�casuri de cult. Valorificarea acestor descoperiri s-a f�cut mai �nt�i prin organizarea unei colectii-muzeu �n care si-au g�sit locul obiecte arheologice si de art� popular� reprezentative pentru spatiul geografic Horincea-Elan-Prut. Aceast� prea-frumoas� structur� cultural� nu a pl�cut, �ns�, tuturor si, ca orice noutate, a st�rnit proteste si dusm�nii. Era, �n primul r�nd, ceva inedit aceast� prezentare a str�vechimilor, si a repetat o situatie anecdotic� din Antichitate. Se spune c�, atunci c�nd Pitagora a descoperit celebra sa teorem�, de bucurie a f�cut o hecatomb�, adic� a sacrificat o sut� de boi. Si de atunci, de c�te ori apare ceva nou, toti boii scot mugete de spaim�. De aceea, poate, muzeul s�u a fost at�t de prigonit si s-a refugiat, acum, �n casa familiei Rotaru. Pe l�ng� muzeu, Marin Rotaru a organizat simpozioane �nsotite de expozitii itinerante, a participat la sesiuni stiintifice ale mai multor institutii de cultur�, la lans�ri de carte, dezbateri etc. Sute si sute dintre obiectele descoperite de d�nsul fac parte din colectii muzeale, incluse �n acestea �n conditii normale sau mai pusin normale. De asemenea, Marin Rotaru este colaboratorul statornic al unor foarte importante publicatii stiintifice: „Studii si cercet�ri de istorie veche si arheologie”, „Tracho-Dacica”, „Revista muzeelor”, „Cartica”, „Memoria Antiq-Vitatis”, „Cronica Episcopiei Husilor”, „Acta Moldaviae Meridionalis”, „Zargidava” etc. Cercet�rile stiintifice ale lui Marin Rotaru au stat la baza unor volume de important� national�, realizate �mpreun� cu Costache Buzdugan si Gheorghe Gherghe: „Antichit�tile Elanului”, volumul I, 1997, „Antichitatile Elanului”, volumul II, 2009, scris numai de Marin Rotaru, „Comuna Banca. Pagini de monografie” – 2002, „Ghenut� Coman. O viat� dedicat� arheologiei” – 2003, „M�n�stirea Moreni” – 2004, „M�n�stirea P�rvesti” – 2008. Trebuie s� subliniem, de nenum� rate ori, c� Marin Rotaru, timp de peste 40 de ani, a fost �nv�t�tor, nu salariat al unui muzeu sau institut de cercet�ri, asa cum sunt unii care public� un articol la 10 ani. Si nu a fost un �nv�t�tor oarecare, ci unul care a primit cele mai �nalte distinctii si aprecieri specifice acestui domeniu de activitate. Dar nu au ajuns cele de mai sus. S-a ad�ugat si o bogat� activitate culturalartistic�. A realizat lucr�ri de sculptur�, apreciate si incluse �n colectii particulare din Rom�nia, Anglia, Germania, Olanda si Canada. �ns�, �n acest orizont, cel mai mult s-a dedicat �ndrum�rii celor mai tineri dec�t d�nsul, obtin�nd si aici nenum�rate premii si particip�ri la expozitii, la fel ca �n cazul creatiei personale. Si s� nu uit�m alt copil al s�u de suflet: „Academia Rural� Elanul” si expresia sa publicistic�, revista de cultur� „Elanul”. �nchei cu un citat din prefata pe care am scris-o la „Antichit�tile Elanului” – volumul II: „Despre autorul c�rtii, ca om si cercet�tor, se mai pot spune, desigur, foarte multe, dar m� rezum la dragostea sa pentru transpunerea �n lumea celor pe care �i re�nvie. �mi imaginez c�, atunci c�nd degetele sale m�ng�ie pietrele l�sate de str�mosi, ele se �mpletesc, undeva peste timp, cu degetele acestora”.

Dan Ravaru