Peste 80% dintre rom�ni sunt �ngrijorati de coruptie, salarii si prapastia dintre bogati si saraci

Peste 80% dintre rom�ni sunt �ngrijorati de nivelul coruptiei, salarii, sistemul de s�n�tate si pr�pastia dintre bogati si s�raci, cea mai important� problem� a t�rii ar fi lipsa locurilor de munc�, iar 90% cred c� majoritatea oamenilor bogati au f�cut avere �n mod necinstit, potrivit unui studiu.

Studiul despre starea natiunii a fost realizat �n septembrie, la nivel national, de Institutul Rom�n pentru Evaluare si Strategie (IRES), fiind analizate cele mai mari �ngrijor�ri si probleme ale rom�nilor. Potrivit rezultatelor studiului, printre cele mai mari �ngrijor�ri ale rom�nilor se afl� nivelul coruptiei, salariile, sistemul de s�n�tate si pr�pastia dintre oamenii bogati si cei s�raci, �n leg�tur� cu care sunt �ngrijorati peste 80% dintre respondenti. Aceste �ngrijor�ri sunt urmate de cele privind sistemul de pensii, somajul, poluarea sau starea mediului �nconjur�tor, se arat� �ntrun comunicat al IRES. Cea mai important� problem� a Rom�niei identificat� de respondenti este lipsa locurilor de munc�. Lipsa banilor si starea material� �n general este identificat� de respondenti ca fiind cea mai mare problem� personal� (23%). Si starea precar� de s�n�tate constituie cea mai important� problem� personal� pentru o cincime dintre rom�ni. Lipsa locurilor de munc� este cea mai mare problem� a 12% dintre respondenti, �n timp ce pe 8% �i sup�r� pensia prea mic�, pe 7% salariul prea mic, iar 4% sunt �ngrijorati pentru viitorul copiilor. Situatia economic� a t�rii este perceput� ca fiind proast� sau foarte proast� �n acest moment de c�tre 81% dintre respondenti , �n timp ce doar 15% consider� c� aceasta este bun� sau foarte bun�. Scolaritatea pare a fi un determinant al �ngrijor�rii persoanelor fat� de propria situatie economic�. �n ceea ce priveste persoanele care s-au declarat foarte �ngrijorate �n acest sens, proportia lor creste cu c�t scolaritatea este mai sc�zut�. �ngrijorarea fat� de situatia economic� a copiilor sau a nepotilor este mai mare �n r�ndul femeilor, al persoanelor cu studii medii si elementare, al persoanelor care locuiesc �n mediul rural si rezidentilor din Moldova. �n cazul persoanelor care se declar� foarte �ngrijorate de sistemul de s�n�tate, distributia �n functie de gen relev� o proportie mai ridicat� a femeilor care dau acest r�spuns. Rezultatele studiului mai arat� c� femeile sunt mai �ngrijorate dec�t b�rbatii de sistemul de pensii (b�rbati – 45,1%, femei – 55,6%). �n cazul persoanelor care se declar� foarte �ngrijorate de sistemul de pensii, distributia pe v�rste indic� o proportie mai mare a acestui tip de r�spuns �n r�ndul persoanelor �ntre 51 si 65 de ani (64%), fapt care poate fi explicat de apropierea de v�rsta de pensionare. Femeile declar� �n proportie mai mare dec�t b�rbatii c� sunt foarte �ngrijorate de salarii (55,1% femei fat� de 39,1% b�rbati). Dintre respondentii care se declar� foarte �ngrijorati �n privinta salariilor, cea mai mare proportie o reprezint� persoanele cu studii medii (54,9%), urmate de persoanele cu studii elementare (49,2%) si de cele cu studii superioare (36,9%). Si �n ceea ce priveste somajul, femeile, spre deosebire de b�rbati, si persoanele cu studii medii si elementare, fat� de cele cu studii superioare, manifest� o �ngrijorare foarte mare �ntr-o mai mare proportie. Mai mult de jum�tate dintre rom�ni (58%) cred c� situatia economic� actual� a t�rii este mai proast� sau mult mai proast� dec�t cea existent� �nainte de 1989. Rom�nii sunt totusi optimisti, 52% dintre ei consider�nd c� peste cinci ani economia t�rii va merge mai bine, �n timp ce 11% consider� c� aceasta va fi la fel, iar 26% sunt de p�rere c� va fi mai proast�. Situatia economiei t�rii �i �ngrijoreaz� pe tinerii cu v�rste cuprinse �ntre 18 si 35 de ani �n m�sur� mai mic� dec�t pe persoanele care au dep�sit aceast� v�rst�. Referitor la acelasi aspect, autorii studiului arat� c� sunt diferente �n functie de scolaritatea respondentilor, respectiv �ngrijorarea scade cu c�t oamenii au studii mai �nalte. Femeile manifest� o �ngrijorare mult mai mare (31,7%) �n ceea ce priveste situatia economic� personal� dec�t b�rbatii (18,6%). Exist� mai multi rom�ni nefericiti dec�t fericiti (47% fat� de 40%), �n timp ce 12% dintre rom�ni nu se consider� nici fericiti, nici nefericiti. Potrivit studiului, rom�nii c� cred c� majoritatea conationalilor (63%) sunt mai nefericiti dec�t �nainte de 1989. Respondentii mai tineri se declar� fericiti �n m�sur� mai mare dec�t cei mai �n v�rst�. Categoria persoanelor cele mai nefericite este cea a celor �ntre 51 si 65 de ani. Persoanele cu studii superioare sunt mai fericite (51,7%) dec�t cele cu studii elementare (24,1%) si cele cu studii medii (38,2%). De asemenea, 73% dintre rom�ni l-ar sf�tui pe un t�n�r care are sanse s� �si g�seasc� un loc de munc� �n str�in�tate s� plece, �n timp ce doar 25% l-ar sf�tui s� r�m�n� �n Rom�nia. Opt din zece rom�ni cred c� majoritatea oamenilor �ncearc� s� profite de pe urma celorlalti, �n timp ce patru din zece nu se simt �n sigurant�. Motivele pentru care rom�nii nu se simt �n sigurant� sunt infractionalitatea (30%), greut�tile financiare (27%), nesiguranta locului de munc� (8%), lipsa �ncrederii �n oameni (6%), coruptia (4%), problemele cu care se confrunt� tara (4%), problemele de s�n�tate sau v�rsta �naintat� (3%), precum si conducerea t�rii (1%). Mai mult de 90% dintre respondenti sunt de p�rere c� majoritatea oamenilor bogati din Rom�nia au f�cut avere �n mod necinstit, �n timp ce doar 4% consider� c� acestia au f�cut avere �n mod cinstit. Totodat�, 94% dintre persoanele intervievate consider� c� �n momentul de fat� este greu sau foarte greu s� �ti cumperi o cas� �n Rom�nia, la fel, 93% crez�nd acelasi lucru despre a c�stiga multi bani. 9 din 10 rom�ni consider� c� este greu sau foarte greu s� cresti un copil f�r� s� �i lipseasc� nimic. 86% sunt de p�rere c� este greu sau foarte greu s� ai un trai decent, la fel 79% c�nd este vorba de a �nainta o pl�ngere atunci c�nd drepturile �ti sunt �nc�lcate si 74% c�nd este vorba de a-ti deschide o afacere. Studiul mai arat� c� 63% dintre rom�ni consider� c� un salariu de maximum 2.000 de lei ar permite unei persoane un trai decent �n Rom�nia, �n timp ce 23% consider� c� suma ideal� ar fi �ntre 2001 si 3.000 de lei , 7% c� aceasta este �ntre 3.001 si 4.000 de lei, iar 3% consider� c� aceasta ar trebui s� dep�seasc� 4.000 de lei. O pensie care s� permit� un trai decent este, potrivit rezultatelor studiului, de sub 1.500 de lei pentru 62% dintre rom�ni, �n timp ce pentru 23% aceasta ar trebui s� se situeze �ntre 1.501 si 2.000 de lei, iar 9% consider� c� ar trebui ca aceast� sum� s� fie �ntre 2.001 si 3.000 de lei. �n ultimul an, doar 13% dintre rom�ni consider� c� ar fi avut tot ce le-a trebuit, �n timp ce 8% consider� c� au avut destul de mult din ceea ce le-a trebuit. Totodat�, 45% au simtit c� le-au lipsit unele lucruri, iar 32% cred c� le-au lipsit foarte multe lucruri. Aproximativ 85% dintre rom�nii care cred �n Dumnezeu (95%) se bazeaz� �n mare sau foarte mare m�sur� pe ajutorul divin atunci c�nd au greut�ti, iar 45% sunt de p�rere c� lucrurile ar merge mai bine �n Rom�nia dac� liderii religiosi s-ar implica �n politic� (20% – sigur da, 25% probabil da). Totodat�, potrivit studiului, 70% dintre persoanele intervievate declar� c� sunt interesate de stirile si informatiile despre ceea ce se �nt�mpl� �n tar�, �n timp ce 29% declar� c� acestea le intereseaz� �n mic� sau foarte mic� m�sur�. �n cazul femeilor, interesul pentru aceste informatii este mai redus dec�t �n cazul b�rbatilor, la fel �n r�ndul persoanelor sub 35 de ani, comparativ cu cele mai �n v�rst�. Ancheta a fost realizat� telefonic, pe un esantion reprezentativ la nivel national de 1.383 de indivizi de peste 18 ani, marja de eroare fiind de plus/minus 2,7%.