Unul din cinci adolescenti si multi adulti din Europa nu pot citi corect

Unul din cinci adolescenti �n v�rst� de 15 ani, dar si numerosi adulti din Europa nu pot citi corect si, desi cele mai multe state au f�cut progrese privind alfabetizarea, grupurile cu gradul cel mai ridicat de risc nu sunt cele mai vizate, potrivit unui studiu publicat, recent, de Comisia European�.

Studiul, care arat� ce fac statele pentru �mbun�t�tirea alfabetiz�rii la citire si ce nu fac destul, acoper� 31 de t�ri, respectiv statele membre UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia si Turcia, se arat� �ntr-un comunicat de luni al Reprezentantei CE �n Rom�nia. Potrivit autorilor studiului, desi cele mai multe state au f�cut progrese �n elaborarea de politici privind alfabetizarea, adesea lipseste concentrarea pe grupurile cu gradul cel mai ridicat de risc, precum b�ietii, copiii din gospod�rii dezavantajate si cei proveniti din familii de migranti. Ministrii educatiei din UE au stabilit un obiectiv de reducere a procentajului de persoane cu competente sc�zute de citire de la 20 la sut� la mai putin de 15 procente p�n� �n 2020. Numai Belgia (Comunitatea flamand�), Danemarca, Estonia, Finlanda si Polonia au atins deja acest obiectiv. „Este total inacceptabil c� at�tia tineri sunt lipsiti de competente de baz� de citire si scriere �n Europa. Aceasta �i plaseaz� �ntr-o pozitie de risc de excluziune social�, face s� le fie mai greu s� g�seasc� un loc de munc� si le reduce calitatea vietii. Am remarcat unele progrese �n ultimul deceniu, dar nu este de ajuns. Alfabetizarea reprezint� baza oric�rei �nv�t�ri – de aceea am lansat recent o campanie de alfabetizare destinat� tuturor v�rstelor si �n mod special celor din medii defavorizate, precum copiii romi”, a declarat comisarul pentru educatie, cultur�, multilingvism si tineret, Androulla Vassiliou. Studiul, realizat pentru Comisie de reteaua Eurydice, se concentreaz� asupra a patru subiecte- cheie: metode de predare, abordarea dificult�tilor de citire, educatia profesorilor si promovarea citirii �n afara scolii, se arat� �n comunicat. Fiecare dintre ele sunt examinate prin prisma cercet�rii academice, a ultimelor rezultate ale sondajelor internationale si a unei examin�ri aprofundate a politicilor, programelor si celor mai bune practici la nivel national. Studiul arat� c� numai opt t�ri (Danemarca, Finlanda, Islanda, Malta, Norvegia, Suedia si Regatul Unit) asigur� specialisti �n lectur� �n scoli, �n sprijinul profesorilor si elevilor. Raportul Eurydice aduce un aport important la lucr�rile Grupului de experti la nivel �nalt privind alfabetizarea, instituit de comisarul Vassiliou �n ianuarie si prezidat de printesa Laurentien a T�rilor de Jos. Grupul examineaz� felul �n care alfabetizarea poate fi sprijinit� la toate v�rstele si care initiative politicesi programe au avut succes. Grupul va face propuneri de politici p�n� la mijlocul anului 2012. De-a lungul ultimilor ani, s-au f�cut eforturi considerabile pentru �mbun�t�tirea orient�rilor nationale si pentru promovarea celor mai bune practici pedagogice. �n prezent, �n �ntreaga Europ� practica obisnuit� o reprezint� concentrarea asupra construirii bazelor pentru �nv�- tarea citirii la nivel prescolar. Scolile folosesc �ntr-o m�sur� tot mai mare materiale diversificate pentru �nv�tarea citirii, precum povesti, reviste, benzi desenate si site-uri internet. Competentele de citire se abordeaz� si prin intermediul altor obiecte din program� pentru promovarea �ntelegerii �n diferite contexte, potrivit sursei citate. Cu toate acestea, nu exist� o abordare politic� potrivit� pentru orice situatie care s� garanteze succesul. Cercetarea ofer� dovezi solide �n sprijinul utiliz�rii unei combinatii de mai multe strategii pentru �mbun�t�tirea �ntelegerii textelor scrise. �nv�tarea �n colaborare si discutiile cu membrii aceluiasi grup pot �mbun�t�ti si mai mult �ntelegerea textelor scrise si au un efect pozitiv asupra celor care se descurc� greu. Chiar dac� cele mai multe t�ri au stabilit obiective �n ceea ce priveste �ntelegerea textelor scrise, lipsesc adesea strategiile suficient de largi �n orient�rile nationale, �n special �n �nv�t�m�ntul secundar inferior. Totusi, �n general, se pun �n aplicare orient�ri nationale bune �n ceea ce priveste programa si ar trebui acum s� se reorienteze atentia c�tre aplicarea acestora de c�tre profesori, se mai arat� �n studiul citat. Dificult�tile de citire pot fi comb�tute eficient dac� problemele se identific� si se abordeaz� c�t de cur�nd posibil, dac� materialul de predare se adapteaz� la necesit�tile specificesi dac� profesorilor li se ofer� o dezvoltare profesional� continu�. Instruirea intensiv� si concentrat� pentru indivizi sau grupuri mici poate fi deosebit de eficient�. Cu toate acestea, putini profesori au ocazia s� se specializeze �n acest domeniu, iar specialistii �n citire care s� �i sustin� pe profesori �n clas�sunt disponibili numai �n Regatul Unit, Irlanda, Malta si cinci t�ri nordice. Procedurile �ndelungate pentru organizarea sprijinului suplimentar pot reprezenta si ele un obstacol �n calea asigur�rii unui sprijin prompt si eficient pentru elevi. Promovarea ar trebui s� se concentreze mai mult asupra grupurilor de risc, potrivit studiului. Promovarea citirii este puternic sustinut� prin politici si initiative la nivel national. Totusi, aceste initiative au tendinta de a se adresa unor audiente generale si nu neap�rat celor cu cea mai mare probabilitate de a se confrunta cu dificult�ti de citire, precum b�ietii, tinerii din medii socio-economice dezavantajate sau cei a c�ror limb� matern� este diferit� de limba de �nv�t�m�nt. �n plus, materialele utilizate �n astfel de initiative ar trebui s�fie c�t de variate posibil si s� includ� multimedia.