Astzi, crestinii prznuiesc Tierea capului Sfntului Ioan Boteztorul, ca srbtoare a tristetii, pentru c n aceast zi a avut loc sfrsitul martiric al Sfntului Ioan Boteztorul, cu prilejul unui ospt mprtesc. Acesta este motivul pentru care n aceast zi se tine post, n orice zi a sptmnii s-ar ntmpla s cad.
Ioan a fost cel considerat vrednic nu doar de a-l vedea pe Mntuitor, al crui naintemergtor fusese pus, ci chiar s l boteze n Iordan si s fie martorul descoperirii Sfintei Treimi. Sfntul Ioan nu se temea s adreseze reprosuri aspre lui Irod Antipa, tetrarhul Galileii, om lipsit de rusine si dezmtat, care se cstorise cu Irodiada, sotia fratelui su, Filip, cu care avusese o fat, Salomeea. Acesta este motivul pentru care Irodiana nutrea o ranchiun puternic mpotriva lui Ioan si voia s l omoare. Era ns mpiedicat de Irod, care l proteja, ca brbat drept si sfnt, dar mai ales pentru c se temea de poporul care l cinstea pe Ioan ca pe un trimis al lui Dumnezeu. n cele din urm, Irodiada cea perfid si atinse scopul si facu astfel nct Profetul s fie dus la nchisoare, n fortreata din Macheronte. Cnd fu aniversarea zilei de nastere a regelui, acesta invit pe notabilii regatului su la un mare ospt. Salomeea dans cu voluptate n fata mesenilor acestui banchet si ea plcu privirii desfrnate a tatlui su, care i jur s i dea ca recompens orice i-ar cere, chiar dear fi jumatate din regatul su. La sfatul mamei sale, tnra ceru sa i fie adus imediat pe un platou capul lui Ioan Boteztorul. Regele se simti ncurcat, dar din cauza jurmntului, se decise s l omoare pe Cel Drept. Sentinta fu pe loc executat, si capul Sfntului Ioan fu adus, sngernd, pe un platou, n sala de ospt. Ucenicii Sfntului venir s i ia trupul si merser s l ngroape n Sevastia, apoi se duser s l nstiinteze pe Iisus. Abia mult mai trziu Moastele Sfntului naintemergator fur regsite n mod miraculos, pentru a rspndi harul asupra credinciosilor care li se nchin.
Obiceiuri si traditii legate de aceasta zi
Sfntul Ioan de Toamn, cum i se mai spune srbtorii n popor, aduce cu sine o seam de interdictii asupra tiatului fructelor si legumelor care au form rotund sau alimentelor ce amintesc de sngele vrsat. Se spune c Irod i-a taiat capul pe curechi. De aceea se posteste, nu se mnnc poam rosie si varz (curechi) rosie, nici fiertur. Astzi se mpart mere, pere, castraveti. n aceast zi nu se taie nimic cu cutitul, ci totul se rupe cu mna. Nu e bine s se mnnce fructe rotunde sau cu o cruce (nuci, pepene), nu se bea vin rosu, nu se mnnc fructe sau legume rosii. O datin dintre cele mai uzitate la poporul romn este tinerea postului negru n rstimpul de la tierea capului Sfntului Ioan, 29 august, pn la nltarea Sfintei Cruci, 14 septembrie. Prin acest post, credinciosii cred c si mntuiesc sufletul de cele mai grele pcate fcute n viat. Acest post se tine cu mncarea n fiecare zi a unei turte de gru sau turte de mlai, coapt pe crbuni, pe care singur cel ce posteste trebuie s o fac si s o coac. Nu e apoi permis s o taie, ci totdeauna, mncnd, s o rup, pstrndu-se restul rmas de la mncare jos, pe pmnt, sub icoana sfnt. Romnii cred c este bine s tii acest post pentru c vei fi ferit de boli.




