Peste 80% din angajatii din sanatate lucreaza n conditii periculoase, exista tendinta de emigrare

Potrivit unui studiu, majoritatea angajatilor din sistemul sanitar (respectiv 81,9%) consider c si desfsoar activitatea n conditii de lucru periculoase si foarte periculoase, multi dintre acesti salariati avnd tendinta de emigrare.

Aproximativ 60% dintre respondentii studiului realizat de Federatia „Solidaritatea” sunt nevoiti s-si cumpere echipamentul individual de lucru, doar pentru 30% acesta fiind asigurat n exclusivitate de ctre unitate. Aceast situatie intervine ca factor de frustrare si insatisfactie fat de locul actual de munc pentru angajatii din sistem. Echipamentul individual de protectie este deficitar pentru 65,6% dintre subiecti, n 16,1% cazuri acesta lipsind n totalitate. Fr ndoial, lipsa echipamentului de protectie reprezint un factor de risc destul de important pentru starea de sntate a angajatilor din sistem, afectnd n aceeasi msur si siguranta acestora la locul de munc. Absenta echipamentului de protectie sau existenta lui nendestultoare, la care se adaug alte deficiente ale sistemului, conduc la situatia n care 83,7% dintre subiecti considerc riscul de mbolnvire la locul de munc este ridicat si foarte ridicat. n ceea ce priveste cauzele insatisfactiei la locul de munc pe primul loc se situeaz conditiile grele de lucru (35,6%), urmate de lipsa timpului pentru familie si propria persoan (30,8%) si lucrul n timpul srbtorilor legale (26,9%). Influenta ctorva dintre factori este mai mare, printre subiecti aflndu-se si din cei care nu lucreaz n ture, n timpul srbtorilor legale. Se remarc faptul c 57% dintre respondenti nu consider serviciul monoton, fapt care este coerent cu un grad ridicat de satisfactie fat de propria profesie. Principalii factori care constituie surse de satisfactie la locul de munc sunt realizarea profesional (40%), siguranta locului de munc (22,9%) si conditiile de lucru (16,3%). Factorii care constituie cauze ale insatisfactiei la locul de munc sunt veniturile (60%), conditiile grele de lucru (35,6%), urmate de lipsa timpului pentru familie si propria persoan (30,8%) si lucrul n timpul srbtorilor legale (26,9%). Cumularea optiunilor multiple indic faptul c salariatii au bifat mai multi factori n mod simultan. Gradul de satisfactie fat de propria profesie – analizat comparativ, este mai ridicat n cazul profesiilor care implic un nivel mai mare de pregtire profesional si, de asemenea, mai mare n cazul profesiilor medicale dect pentru restul profesiilor din sectorul sanitar. Acest factor este n direct legtur cu statusul social al profesiei, cunoscnd o deteriorare progresiv din cauza nivelului veniturilor, conditiilor de munc si imaginii publice a personalului medical. Gradul de satisfactie fat de locul de munc este mult mai sczut dect satisfactia fat de propria profesie (chiar n conditiile scderii si a acestui indicator), fiind influentat n special dinspre conditiile de munc, nivelul veniturilor (sporurile joac si ele un rol semnificativ) si nivelul stresului la locul de munc. Este depreciat n msur mai mare gradul de satisfactie fat de locul de munc, comparativ cu gradul de satisfactie fat de propria profesie. Exist o cert influent negativ a crizei economice asupra calittii vietii profesionale, respectiv cu ct efectele crizei sunt mai severe cu att scad gradul de satisfactie a personalului. Influenta negativ a crizei este potentat att de lipsa materialelor si medicamentelor necesare tratamentului pacientilor, adic de scderea calittii serviciilor medicale acordate pacientilor, ct si de diminuarea materialelor necesare protectiei salariatilor. Finantarea insuficient, n contextul crizei economice dar si ca deficient cronic a sistemului sanitar, dublat de gestiunea defectuoas a fondurilor, conduce la scderea calittii vietii profesionale prin factori precum insuficienta medicamentelor si materialelor sanitare, dotarea deficitar cu aparatur tehnic, lipsa/insuficienta materialelor de protectie, buna functionare a sistemului sanitar necesit instituirea unui sistem de recompensesi recunoasterea meritelor salariatilor mult mai stimulativ, care s stimuleze performanta si competitivitatea n activitate. n acest sens este necesar si instituirea unor trasee de carier mai ample pentru toate categoriile profesionale care s permit diferentieri si reasezri n functie de merit. Printre recompensele considerate de salariati ca fiind oportune se numr recompens material, n genul salariului de merit, evidentierea periodic a activittii sectiilor n cadrul Consiliului Medical, alocarea de fonduri angajatilor cu merite deosebite pentru cursuri de formare profesional, recompensfinanciar pentru Angajatul Lunii, distinctii simbolice cu ocazia srbtorilor anuale, potrivit studiului. Din perspectiva tendintei de migratie, factori de tip „pull” sunt salariile mai mari din strintate (atractia financiar ncepe pe zona obtinerii de salarii de la 1.000 euro n sus), urmate de nemultumirea fat de starea material actual si nevoile de ntretinere a familiei (ambii factori de tip „push” adic cei care mping salariatii s plece constituind posibile cauze ale unei eventuale plecri). Din perspectiva optiunilor cele mai frecvente exist un echilibru al actiunii factorilor de tip „pull” si de tip „push”. Calitatea vietii profesionale sczute contribuie n mod semnificativ la cresterea tendintei de migratie a personalului din sistemul sanitar. Acest fapt este evidentiat de relatia inegal de tip cost-beneficiu existent ntre conditiile precare de munc existente si nivelul insuficient de salarizare. Lipsa reglementrilor eficiente n domeniul sanitar, concretizat n majoritatea cazurilor prin blocarea angajrilor pe posturile vacante, ca urmare a migratiei, antreneaz situatii de deficit de personal medical. Decizia de a emigra este puternic influentat de informatiile legate de salarizare si de conditiile de munc din Occident, pe care angajatul din sistemul sanitar le obtine de la colegii care au prsit tara.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.