23 august 1944 – compromisul salvator

Evenimentul de la 23 august 1944 a generat, de-a lungul timpului, cele mai diverse reactii si interpret�ri, de la tr�dare la act glorios, de la exaltarea rolului semnificatiei istorice la ignorare. Nominaliz�rile au fost, si ele, numeroase: lovitur� de stat, insurectie, revolutie de diferite categorii etc. Credem c� ar fi timpul ca, dup� 67 de ani, s� �ncerc�m o evaluare, pe c�t posibil obiectiv�. �ncep�nd din aprilie 1944, r�zboiul pentru Eliberarea Basarabiei si Bucovinei, care �si schimbase sortii, victorioasele ofensive initiale fiind urmate de �nfr�ngerea de la Stalingrad, a ajuns pe teritoriul Rom�niei. Trupele noastre, al�turi de cele germane, s-au stabilizat pe frontul Iasi – Chisin�u, de fapt o linie de rezistent� care se constituise din localitatea bucovinean� Straja p�n� la Cetatea-Alb�. Linia str�b�tea �n diagonal� teritoriul Moldovei istorice �n functie de caracteristicile reliefului, iar coordonarea general� a operatiunilor militare se f�cea de la Sl�nic-Moldova. Perspectivele pe plan international erau sumbre. Italienii schimbaser� tab�ra, Finlanda fusese �nfr�nt�, Aliatii pompau cu nemiluita armament si provizii armatei sovietice, iar pe 6 august 1944 au �nceput debarcarea �n Franta. Cu luni �n urm� circulase zvonul, �mbucur�tor pentru rom�ni, al unei debarc�ri �n Balcani, care ar fi putut opri av�ntul rusesc. Al�turi de Germania r�m�seser� doar Rom�nia si Ungaria, apoi Slovacia si Croatia, care nu contau, �ns�, ca aport militar. �n aceste �mprejur�ri, diferitele secvente politice si sociale din Rom�nia c�utau solutii salvatoare, toate converg�nd spre o desprindere de Germania �n conditii c�t mai putin dureroase si presupun�nd consecinte c�t mai favorabile. Regele, liberalii, t�r�nistii, apoi si social-democratii luaser� leg�tura cu Anglo-Americanii pe diferite canale, la Cairo, Ankara, Stockholm, �n vederea �ncheierii unei p�ci separate. Aceste tratative erau cunoscute de maresalul Antonescu datorit� eficientului serviciu secret condus de Eugen Cristescu si erau tolerate �n bun� m�sur�. La un momentdat, se pare c� el �nsusi ar fi initiat contacte cu sovieticii. Acestia, pe de o parte ar fi z�d�rnicit sperantele cercurilor rom�nesti care �si imaginau �nc� o generoas� ofert� anglo-american�, pe de alta, ar fi fost dispusi la o �ntelegere cu Antonescu, av�nd �n vedere capacit�tile militare ale acestuia. �ntr-o anumit� faz�, maresalul ar fi fost dispus s� �ntoarc� armele cu respectarea a trei conditii: Basarabia si Bucovina s� r�m�n� �n componenta Rom�niei, regimul politic s� nu fie schimbat, trupele sovietice s� treac� pe teritoriul nostru numai printrun anumit culoar bine delimitat. De aici, intr�m �n domeniul incertitudinilor. Au transmis sovieticii o telegram� de acceptare a conditiilor lui Antonescu si aceasta ar fi fost ascuns� de Niculescu- Buzesti, care r�spundea de Comunicatii? S-a r�zg�ndit Antonescu atunci c�nd Hitler l-a informat despre �ntelegerea tic�loas� de la Ialta, privind �mp�rtirea Europei �ntre Uniunea Sovietic�, Anglia si Statele Unite? Spargerea frontului Iasi – Chisin�u din noaptea de 19-20 aprilie a gr�bit evenimentele si a dus la actiunea binecunoscut� de la 23 august. �n ansamblul acesteia, „cuiul lui Pepelea” r�m�nea, �ns�, partidul comunist din Rom�nia. Total ne�nsemnat din punct de vedere politic (avea numai 860 de membri, 26% rom�ni, restul minoritari), era, �ns�, avanpostul Uniunii Sovietice, care nu astepta vreo solutie f�r� punerea bietilor comunisti rom�ni �n prim plan. Dar �ntre acestia se �ntrevedeau, deja, dou� tendinte, care se vor statua mai t�rziu. Cei aflati �n tar�, Lucretiu P�tr�scanu, cu domiciliul obligatoriu la Poiana Tapului, Gheorghiu-Dej, Ceausescu etc. �n lag�r la T�rgu-Jiu, erau dispusi la colaborare, chiar temporar�, cu celelalte forte politice, �n conditiile �n care leg�turile cu st�p�nii rusi erau �ntrerupte. Ceilalti, aflati la Moscova, �n frunte cu Ana Pauker (fiica lui Rabinson, hahamul din Cod�esti), Vasile Luca (Laszlo Luka), Valter Roman (Neulander), total obedienti lui Stalin, urm�reau �ndeplinirea vechiului deziderat sovietic, respectiv desfiintarea Statului Rom�n. �nc� din 1931, la Congresul al V-lea al Partidului Comunist din Rom�nia (nu Rom�n, ci din Rom�nia, v�zut� doar ca o zon� geografic�), s-a preconizat dreptul de autodeterminare al moldovenilor, ungurilor, germanilor, s�rbilor, ucrainenilor etc., cotropiti, chipurile, de imperialistii rom�ni, adic� practic doreau desfiintarea noastr� ca stat. Planul lui Stalin era bine pus la punct: Banatul la s�rbi, Ardealul de Nord s� r�m�n� la unguri, Dobrogea la bulgari, iar Republica Sovietic� Socialist� Moldova, p�n� la Muntii Carpati, Muntenia si sudul Ardealului, ar fi format o alt� Republic�, primit� cu drag �n s�nul U.R.S.S.. Importanta cu totul aparte a actului de la 23 august 1944 consta tocmai �n z�d�rnicirea acestui plan diabolic, �n contextul dureros al jertifii marelui patriot care a fost maresalul Antonescu si al accept�rii nenorocirilor aduse de ocupatia sovietic�. Contrar celor afirmate de istoricii nostri oportunisti, rusii nu s-au bucurat de Puch-ul de la 23 august sau de pretinsa scurtare a r�zboiului cu 6 luni. Dac� Antonescu organiza rezistenta pe F.N.G. (Linia de fortificatie Focsani – N�moloasa – Galati), apoi pe Ialomita, Arges, Olt, Carpatii Meridionali (cei Orientali fiind ap�rati de unguri), teritoriul national ar fi fost devastat si jefuit pe deplin, desfiintarea statului rom�n, datorit� acestor rezistente, ap�r�nd ca justificat� �n ochii anglo-americanilor care ne v�nduser�, deja, la Ialta. C�nd Gheorghiu-Dej a �nt�mpinat-o pe Ana Pauker la aeroport, �n drumul s�u de la Moscova, aceasta l-a scuipat si la �njurat (se spune ca i-a tras si dou� palme), tip�nd „De ce ati f�cut asta?”, referindu-se la acel 23 august (realizat �mpreun� cu regele, liberalii, t�r�nistii, social-democratii si militarii) care a justificat mentinerea Rom�niei ca stat. Desigur, visul sovietic si al comunistilor moscoviti, asa-zisi rom�ni, a r�mas un deziderat continuat peste ani: s-a introdus limba rus� din clasa a IV-a primar�, toate manualele erau traduse din aceast� limb�, liceul a devenit scoal� medie de 10 ani, cu note de la 1 la 5, si �ncheiat cu examenul de maturitate, teritoriul a fost �mp�rtit �n regiuni si raioane, a fost schimbat� stema t�rii, uniforma armatei a devenit cea sovietic�, cu bonet� si rubasc� etc. Mai departe nu s-a putut, �ns�, merge, tendinta national� a revenit chiar �n conditiile comunismului, �n mod evident dup� 1965. Probabil si pentru aceasta a fost asasinat Ceausescu. 23 august 1944 ne-a mentinut ca stat p�n� acum, iar viitorul se anunt� incert de c�nd suntem asaltati cu binefacerile pe care ni le-ar aduce suveranitatea tot mai limitat�.

Dan Ravaru