Stefan, coroana devenirii noastre

Numele Stefan (din grecescul Stephein – a �ncorona) a �nsemnat foarte mult �n istoria Moldovei �nc� de la �nceputuri. Primul Stefan consolideaz� noua formatie statal� prin victoria sa asupra ungurilor la Hindau; al II-lea Stefan, cel mai apropiat de noi, a domnit �ntre 1435 – 1443 la Vaslui, pentru acei ani capital� a Moldovei. �n sf�rsit, al III-lea Stefan, cel Mare si cel Sf�nt, a �n�ltat spre cele mai �nalte sl�vi gloria neamului Musatinilor. Amintirea sa este mereu o s�rb�toare, legitimat� de profunzimea sentimentelor �ntregului popor si nu de vreun impact conjunctural, generat de ocupatii str�ine sau de ideologii si mai str�ine. Acest fapt at�t de evident nu a �mpiedicat, �ns�, pe unii pitici si pitice �n publicistic� s� afirme c� glorificarea lui Stefan cel Mare ar fi fost inventat� de Ceausescu. Nu demult am citit o astfel de stupizenie �ntr-un foarte onorabil ziar central. Cu mult �naintea oric�ror institutionaliz�ri, cei mai buni dintre rom�ni au simtit si au tr�it gloria domnitorului ca simbol permanent al sperantei unei depline �mpliniri a idealurilor esentiale, ca afirmare a demnit�tii �n perioadele penibile ale istoriei noastre. Stefan nu a fost numai omul politic si conduc�torul de osti prezent �n paginile istoriei noastre. El a fost un exponent al idealurilor crestine, nu numai rom�nesti, ci a �ntregii ortodoxii. A fost ctitor nu numai al unor l�casuri de cult, ci un ctitor al culturii rom�nesti, chiar dac� pe atunci aceasta �mbr�ca, �n parte, straiul greoi al alfabetului chirilic si chiar al slavonei bisericesti. �n primul r�nd, a creat �n arhitectur� un stil care-i poart� numele si care �mbina �n mod str�lucit tot ce era mai valoros �n arta constructiilor gotice �n pictura bizantin�, toate acestea trecute prin filtrul sensibilit�tii si creativit�tii noastre. De asemenea, va initia primele scrieri istorice din Moldova. Mai �nt�i pomelnice, apoi o cronic� pe care o cunoastem din versiuni purt�nd numele t�rilor �n care a fost trimis�: Moldo- Polon�, Moldo-Rus�, Moldo-German� etc. Frumusetea constructiilor initiate de Stefan s-a impus pe plan international, m�n�stirile ctitorite de el �n nordul Moldovei intr�nd �n patrimoniul UNESCO. Dup� Suceava, resedinta sa oficial� a fost Vasluiul, locul palatelor sale fiind marcat si acum de ceea ce numim „ruinele Curtii Domnesti”. Aici veneau, de exemplu, soli venetieni care fuseser� la hanul turcoman Uzun si se �ndreptau purt�nd mesajele lui Stefan c�tre Serenisima Republic�. Dar mai presus de orice monumente r�m�ne amprenta sufleteasc� mareat� pe care Stefan a l�sat-o pe sufletul rom�nesc. M�retia lui Stefan s-a impus �n constiinta si afectivitatea tuturor rom�nilor, dep�sind �nc� din timpul vietii sale cadrul �ngust al provinciei, cucerind totodat� largi spatii sufletesti �n Europa, el fiind acelasi chiar dac� �n romanele cavaleresti spaniole i se spunea Don Esteban de Moldavia, iar �n baladele ucrainiene, Cneazul Stetco. La putin timp dup� moartea sa, pe la 1574, c�l�torul polonez Macijey Strykowski, oaspete si al Vasluiului printre altele, remarca frecventa interpretare, aproape ritualic�, la ospetele muntenilor si moldovenilor a unui c�ntec ce povestea biruintele lui Stefan asupra turcilor, t�tarilor, ungurilor, polonezilor, alti vecini nemaiav�nd. De atunci, �n memoria popular� afectiv�, numele de Stefan a �nceput s� �nsemne pentru rom�ni domnitor, principe �n general, asa cum s-a �nt�mplat �n trecutul mai �ndepartat cu numele lui Caesar – Kaiser; al Khaganului avar Baian, posibil etimon pentru functia de ban; al lui Carol cel Mare, care a dat denumirea „crai” �n diferite limbi; �n multe alte balade muntenesti, de exemplu, desigur si moldovenesti, domnitorii sunt numiti Stefan- Vod� f�r� s� existe vreo leg�tur� direct� cu Stefan cel Mare �n afar� de aceea general�, pe care am subliniat-o mai sus. Astfel, imaginea lui Stefan o va coplesi pe a celorlalti voievozi, fiind cea mai �nt�lnit� �n creatiile populare, al�turi de miticul Negru-Vod�. Afectivitatea creatorului popular colectiv supradimensioneaz� tr�s�turile lui Stefan cel Mare. Astfel, el devine personaj de basm, prin aceasta penetr�nd cele mai profunde staturi ale folclorului, pun�ndu-le �ntreb�toarea si universala �ntrebare dac� eroii miturilor nu au avut, si ei, o existent� istoric�. �n legende, Stefan se lupt� simultan cu 30 de dusmani, are o frunte de 7 palme, la 15 ani a ucis un urs numai cu m�inile, �ngerii �l c�l�uzesc prin p�duri, iar �n b�t�lii era �nsotit de un arhanghel, care cu o sabie de foc dobora dusmanii la 10 metri �naintea sa. Asemenea unor alte mari personalit�ti din istoria universal�, Stefan este predestinat pentru fapte m�rete: la nastere este al�ptat de o lupoaic� si, aflat �n multime, i se aseaz� pe cap o coroan� ce plutea �n v�zduh. Al�turi de documentele istorice, legendele consemneaz� frecventa prezent� a lui Stefan �n tinuturile Vaslui, Tutova, F�lciu, care alc�tuiesc actualul judet Vaslui. S� enumer�m c�teva dintre acestea: Movila lui Burcel, amintirea curtii domnesti din Vaslui, construirea unei vechi m�n�stiri pe locul celei actuale din Floresti. Pe l�ng� acestea, toate constructiile mai vechi din judetul nostru, indiferent de originea lor, sunt atribuite lui Stefan sau rudelor sale. La fel, de numele s�u este legat� �ntemeierea multor sate. S� amintim numai Rafaila, Dragomirestii, Vindereii, V�ltotestii, Dodestii, Grumezoaia, Delenii, Osestii, Voinestii etc. Un element care �l apropie, �ns�, cel mai mult de marii eroi ai umanit�tii este trecerea sa �n nemurire, ca �ntruchiparea unei vesnice sperante a poporului s�u. La moarte, �si �nfinge sabia �ntr-un zid, cer�nd urmasilor s� asculte numai de cel ce o va putea smulge. Ca si Carol cel Mare, Henrick P�s�rarul, Richard Inim� de Leu, Marko Kraiovici, Stefan vegheaz� asupra poporului sau, si c�nd acestuia �i va fi greu, va reveni pe p�m�nt c�lare, cu sabia �n m�n�. Probabil �nc� nu ne este destul de greu…

Dan Ravaru