Subiectul zilei este regionalizarea. Ieri, din buctria vecinilor mei se auzea cum cei doi soti dezbteau pe larg subiectul. El era „pro”. Ea, „contra”. Argumentele brbatului erau de ordin general si vizau „bunstarea ntregii natiuni”: mult mai putini functionari si consilieri pltiti din bani publici, eficient, dezvoltare economic si social unitar si egal. Argumentele femeii erau mult mai personale: schimbarea tuturor actelor din bugetul si asa insuficient al familiei, cresterea somajului, scderea nivelului de trai, ba chiar posibilitatea pierderii locului ei de munc, prin „nchiderea magazinului”, nepsarea celor de la „regiune” pentru satele amrte din Vaslui, pe care oricum nu a reusit nimeni s le aduc la un nivel acceptabil de civilizatie si, n final, lipsa de perspective pentru copilul lor aflat la facultate, care declarase c va pleca din tar. Rpus de argumentele nevestei, omul a concluzionat: „Ce mai atta vorb degeaba? Oricum trim ntr-o tar de c…t!”
*
Ne aflm n plin perioad de desfsurare a competentelor pentru absolventii de liceu. Timp pierdut, emotii, stres. La ce le folosesc? Nimeni nu stie. Vd la TV cum un inspector scolar motiveaz blbit c un astfel de certifica este util n cazul n care absolventii aleg s se angajeze sau vor s plece la munc ntr-o tar strin. Mi s fie! Tare as vrea s vd si eu englezul, spaniolul sau orice alt angajator din trile UE interesat de gradul de competent la limba romn a unui tnr care vrea s se angajeze. Sau unul impresionat de nivelul „experimentat” de pe certificatul de competent n limba englez, dup ce tnrul a demonstrat c nu stie s lege dou cuvinte n limba lui Shakespeare.
*
La coltul blocului meu ntlnesc n fiecare zi acelasi cersetor: un btrn fr un picior. Nu de putine ori mi ncalc principiul de a nu le da bani celor care stau pe strad, si i dau de-o pine. Am si un motiv: l cunosc nc de cnd eram mic. Pe vremea aceea, avea o gospodrie frumoas prin fata creia trecem n fiecare sptmn cnd, elev fiind, m duceam acas, la printii mei. Admiram florile din curte, grdina mereu pus la punct, i vedeam nevasta si copiii trebluind prin curte… ntr-o zi, n timp ce se afla la recoltatul grului, pe o combin, i-a fost retezat piciorul. De atunci, viata omului s-a schimbat: nevasta l-a convins s vnd casa, si-a luat copiii, dar si banii, si a plecat dup un altul „mai ntreg”. N-am mai stiut ce s-a ntmplat cu acel om pn nu l-am vzut la colt de strad, ntinznd mna pentru un codru de pine. Si de fiecare dat cnd l vd, m rog s nu ne dea Dumnezeu ct putem duce.
