Dup revolutia din februarie, n Basarabia a avut loc o adevrata explozie a organizrii nationale si sociale. Ion Stafi ne prezint o parte din acest tablou extraordinar de diversificat: Partidul National Moldovenesc, Partidul Social- Democrat, Partidul Socialistilor Revolutionari, Partidul Social-Democrat Muncitoresc Rus, Partidul Evreiesc „Bund”, Partidul Social-Moldovenesc, la acestea se adugau institutiile profesionale, tribunalul regional, avocatura, Uniunea ziaristilor, Uniunea nvttorilor. De asemenea, n rndul unittilor militare erau diferite alte organizatii, iar n paralel existau soviete: al deputatilor soldati, al deputatilor muncitori, al deputatilor trani. Pe lng toate acestea, activau diferite societti ca: „Renasterea”, a studentilor moldoveni din Odessa, Liga femeilor moldovence, condus de Elena Alistar, apoi organizatii ale comunittii etnice – bulgar, gguz, evreiasc, polonez, german, ucrainean. Cel mai important rol l jucau, ns, comitetele militare, n colaborare cu Partidul National Moldovenesc. Cei care reprezentau interese strine organizeaz congresul al II-lea al sovietelor din Basarabia (20-26 septembrie 1917). La lucrrile acestui congres au participat 33 de delegati, dintre care unul singur era moldovean. n opozitie, pe 29 septembrie 1917, Comitetul Executiv Militar Central Moldovenesc pregteste o mare adunare a soldatilor. Pe deta de 20 octombrie 1917, 898 de delegati reprezentnd pe 30.000 de soldati basarabeni se adun la Chisinu, la Palatul Liberttii. A doua zi, Congresul Soldatilor si ofiterilor moldoveni redacteaz o rezolutie privind autonomia Basarabiei, caracterul national al armatei, o nou administratie a tinutului, preciz ri privind problema pmntului, educa- tia,cultura, scoala si, de asemenea, a fost discutat situatia moldovenilor de peste Nistru. La congres, soldatul moldovean Toma Jalb, din Transnistria, rosteste celebra ntrebare: „Cui ne lsati pe noi, moldovenii, cei ce suntem rupti din coasta Basarabiei si trim pe cellalt mal al Nistrului? Noi rmnem ca soarecii n gura motanului. Fratii nostri, nu ne lsati, nu ne lepdati, nu ne uitati.” Cel mai important rezultat al Congresului Militar Moldovenesc a fost decizia constituirii Sfatului Trii drept parlament al Basarabiei autonome. n acest organism urmau s fie desemnati 120 de deputati, 84 dintre acestia fiind moldoveni, iar 36 minoritari. Se mai adugau 10 locuri pentru moldovenii de peste Nistru. Deci, la Congres s-a determinat structura reprezentativ a deputatilor din Sfatul Trii, avndu-se n vedere partidele politice, grupurile sociale, miscrile nationale, cooperatiste, studentesti, feministe etc. La 2 noiembrie 1917 a avut loc sedinta Biroului Organizatoric pentru constituirea trii, la care s-au mprtit n mod proportional locurile celor 36 de deputati ai minorittilor nationale: 10 – ucrainienilor, 10 – evreilor, 2 – nemtilor, 2 – tiganilor, 5 – velicorusilor, 2 – bulgarilor, 2 – gguzilor, 1 -polonezilor, 1 -armenilor, 1 -grecilor. Pe 21 noiembrie 1917 are loc prima sedint n plen a Sfatului Trii, ntr-un palat pe care flutura drapelul tricolor. Episcopul Cettii Albe, Gavriil, a oficiat un tedeum n limba romn, apoi a sfintit drapelul national al regimentului moldovenesc, iar corul protoereului M. Berezovschi a interpretat „Desteapt-te, Romne” si „Pe-al nostru steag e scris unire”. ncep lucrrile Sfatului Trii cu strigtele „Triasc democratia! Triasc Republica Moldoveneasc!”. Este ales ca presedinte Ion Inculet, sustinut de Elena Alistar, Pantelimon Erhar, Pan Halippa, locotenentul Cotoros. Ia cuvntul, de asemenea, o serie de vorbitori, unii dintre acestia opunndu-se ideii nationale romnesti si cernd pentru rusi si evrei dreptul la unitti teritoriale independente. Dar Ion Pelivan va face o declaratie convingtoare: „n 1812, noi am fost rupti din trupul Moldovei si alipiti la mprtia ruseasc. ntotdeauna s-a ntmplat asa n istoria Moldovei: cnd se luptau ntre ei cei doi hoti, rusul si turcul, nu suferea vreounul din ei, ci srmanul nostru neam moldovenesc. Asa si la 1812, lui i s-a rupt o coast din trup, ca s i se dea tarului rusesc. Turcul ne jefuia, dar nu se bga cu cizmele lui murdare n sufletul nostru strmosesc. Rusia se bga cu pslele sale n sufletul, n inima poporului” (dup Anton Moraru si Ion Negrei). Problema principal care se ridic n fata Sfatului Trii era activitatea devastatoare a trupelor rusesti bolsevizate, care se dedau la jafuri, violuri, distrugeri pe teritoriul Basarabiei. Pentru aprarea populatiei, au fost organizate unitti militare, cohorte noi, au fost numiti comisari moldoveni n judete. Totusi, situatia devenea din ce n ce mai grav. La 2 decembrie 1917 este proclamat Republica Democratic Moldoveneasc. Sfatul Trii considera c, pentru evitarea dezordinii generale din Rusia, popoarele trebuie s se uneasc si s formeze state nationale. Pentru moment, din punct de vedere tactic, se d o declaratie n sensul pstrrii legturilor cu o posibil Federatie democratic ruseasc. Sfatul Trii, n calitate de structur conductoare a Republicii Democratice Moldovenesti, stabileste o serie de msuri concrete: convocarea Adunrii Constituante, nationalizarea pmntului, organizarea productiei alimentare, a unor alegeri democratice, egalitatea n drepturi a tuturor minorittilor, organizarea scolilor nationale. Aceste msuri erau, ns, combtute de evrei, care doreau o organizare a unei Republici Federative Moldovenesti, iar bulgarii nu acceptau termenul de Republic Moldoveneasc, ci de Republic Basarabean. Dup proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti se formeaz si un guvern, denumit Consiliul Directorilor Generali, n numr de 9. Noul guvern se straduia, n continuare, s organizeze o armat a republicii. La Tighina ncepe organizarea unei divizii de artilerie, ostasii moldoveni veniti din Herson se constituie n opt companii, iar la Blti sunt organizate alte opt companii moldovenesti. Totodat, la Chisinu se adun husari basarabeni. Toate aceste unitti militare vor participa, la 25 decembrie 1917, la o parad urmat de sfintirea drapelelor. Totusi, aceste forte nu puteau s opreasc o posibil invazie bolsevic. De aceea, se ncearc nti ntrirea trupelor Sfatului Trii cu voluntari ardeleni, fosti prizonieri din armata austro-ungar. Disensiunile politice devin tot mai grave, constituindu-se trei directii: Blocul Moldovenesc, cu o tendint profund national, care urmrea apropierea de Romnia; Fractiunea trneasc si socialistii revolutionari moldoveni, cu o atitudine moderat; reprezentantii minoritt ii nationale (ucrainieni, bulgari, evrei, germani, rusi, gguzi), care doreau ca Basarabia s rmn n componenta Rusiei. Cei mai mari dusmani ai romnilor rmneau bolsevicii locali, ale cror nume – Iakir, Krusser, Meerson, Zilderman- sunt ntrutotul semnificative. La acestia se adaug propagandisti trimisi de Lenin personal, care urmau s activeze att n Basarabia, ct si n Romnia, n scopul alctuirii unor structuri statale de tip sovietic, n fruntea acestora aflndu-se S. Rosal. Acesta ncearc o lovitur de stat la Iasi, dar va fi arestat si executat n urma unei actiuni a generalului (viitor maresal) Prezan. n acest amalgam politic si militar, singura salvare a constat n chemarea armatei romne. n fruntea trupelor chemate se afla generalul Brosteanu, care declara: „Noi nu ntoarcem armele mpotriva prietenilor nostri, ci ne ntelegem rostul de oameni cinstiti, rmnnd tovarsi credinciosi pn la urm. Ridicati-v cu totii si alungati cetele netrebnice care prad si omoar. Usurati-ne datoria noastr, nlturati lupta ntre noi si ei”. Armata romn a reusit s impun ordinea si linistea, iar n ianuarie 1918, unittile militare moldovenesti au fost ncadrate n armata romn. Gheorghe V. Andronache, patriot basarabean, spunea c armata romn a ntronat ordinea si siguranta n snul populatiei, a stins febra si nebunia bolsevic a celor molipsiti de ea, a ridicat starea moral, patriotic, a basarabenilor, a contribuit la cunoasterea ndeaproape a Romniei de dincolo si dincoace de Prut (apud Anton Moraru si Ion Negrei). n acest context, la 22 ianuarie 1918, Sfatul Trii pune problema proclamrii independentei Republicii Democratice Moldovenesti, care va avea loc pe 24 ianuarie 1918. Este cu totul semnificativ faptul c a fost aleas ziua de 24 ianuarie, cnd se serba si constituirea statului romn. Proclamarea independentei a nsemnat, totodat, nlturarea pericolului includerii Basarabiei n noile structuri statale din Rusia si Ucraina. Problema unirii si face din ce n ce mai mult loc n sufletele romnilor dintre Prut si Nistru. Proclamarea independentei a fost nteleas de toata lumea drept un pas spre Unirea cu Romnia. Conducerea sovietic era tot mai ngrijorat, este arestat ambasadorul roman, Constantin Diamandi, sunt pregtite trupe care s invadeze Basarabia. nc din decembrie 1917 au aparut declaratii n acest sens. La 16 ianuarie 1918, studentii moldoveni cer unirea, „deoarece Dumnezeul Sfnt ne-a trimis pe mama noastr adevrat, Romnia, care ne-a pune toat rnduiala, ne-a ndreptat pe o cale adevrat, care duce tot neamul romnesc la mare viitor”. De la o zi la alta, tot mai multi basarabeni si exprim dorinta ctre unire, ncepnd de la mici localitti pn la nivelul central de la Chisinu. La 27 martie 1918, la orele 16 si 15 minute, sub presedintia lui Ion Inculet, sa deschis sedinta n plen a Parlamentului Republicii Democratice Moldovenesti. Problema unirii s-a pus de la bun nceput, cu toate ncercrile de sabotaj din partea minoritarilor. Declaratia adoptat de Sfatul Trii suna astfel: „n numele poporului Basarabiei, Sfatul Trii declar: Republica Democratica Moldoveneasc (Basarabia), n hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagr si vechile granite cu Austria, rupt de Rusia acum 100 de ani din trupul vechii Moldove, n puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului c noroadele singure s-si hotrasc soarta lor, de azi nainte si pentru totdeauna se uneste cu Mama sa Romnia. Triasc Unirea Basarabiei cu Romnia, de-a pururea si totdeauna.” Proclamarea Unirii a fost urmat de validarea sa. n aceasi zi, presedintele Consiliului de Ministri al Romniei a fcut urmtoarea declaratie: „n numele poporului Romn si al regelui Ferdinand, iau act de unire a Basarabiei cu Romnia, de aici nainte si n veci.” Anton Moraru si Ion Negrei trag urmtoarea concluzie: „Unirea Basarabiei cu Romnia a fost o oper a momentului istoric, realizat de toat floarea si suflarea neamului Romnesc.” n acele grele clipe ale istoriei noastre, a nvins spectaculos ideea unirii nationale. La realizarea ei au participat fruntasii basarabeni, cohortele moldovenesti, ofiterii si ostasii ardeleni, reprezentantii nobililor basarabeni, oamenii politici si de cultur din Basarabia si Romnia, armata romn. Ion Valuta, deputat n Sfatul Trii, spune c acest act mret a fost o pictur de rou czut pe buzele arse de friguri ale Romniei nsngerate.”
Dan Ravaru
