Doctor n istorie, la propriu si la figurat, Lucian-Valeriu Lefter a trebuit de-a lungul anilor s parcurg sute si sute de pagini, uneori nclcite, ale cronicilor din toate vremurile. Puse alturi, uimesc uneori prin faptul c aceleasi personaje sau aceleasi evenimente sunt mbrcate uneori n miere, alteori scufundate n otrav. Si aceasta, cu toate c nc din Antichitate, Tacitus i-a ndemnat pe istorici s scrie „sine ira et studio”, fr mnie si prtinire. Lucian-Valeriu Lefter a tinut ns seama pe deplin de acest comandament atunci cnd a alctuit lucrarea 40 de ani de umor la Vaslui, n cuvinte si imagini. O cronic a Festivalului „Constantin Tnase”. Materialul avut la dispozitie a fost destul de bogat, dar cu unele inegalitti determinate de unele sincope arhivistice. Tabloul a fost ntregit ns la relatrile participantilor si trecutele evenimente, scrise sau orale, aici autorul trebuind s discearn cu grij ntre subiectivitate si obiectivitate. La nceput, a fost cuvntul primei editii. Pretextul a fost usor de gsit, 90 de ani de la nasterea umoristului national, 25 de ani de la deces si, n primul rnd, nasterea sa la Vaslui. Instituirea oficial a Festivalului se va face de ctre Gheorghe Blut, presedintele Comitetului Judetean de Cultur si Art, printr-un apel adresat maestrului Radu Beligan, care a salutat initiativa, dar nu a venit la Festival. n schimb, au venit sotia marelui actor, Virginia Tnase, Alexandru Giugaru, fiu al Husului devenit si el vasluian prin reforma administrativ, celebrul Nicolae Stroe, a crui strveche Or vesel trieste si n zilele noastre, Ioan Masoff, cel mai important istoric la teatrului romnesc. Interesant este s urmrim n timp durata Festivalului: prima si a doua editie cte trei zile, apoi un accentuat crescendo pn la adevrate culmi de cte o lun, apoi un descrescendo pn la cele patru zile din anul acesta, jubiliar. Vor urma probabil trei zile, n orizontul filosofic al lui Nietsche, cu a sa vesnic rentoarcere. Dar, tot n acest orizont urmeaz un alt ciclu pe care-l asteptm cu optimismul caracteristic poporului romn… Din 1970 si pn acum, autorul semnaleaz prezenta a nenumrate personalitti la Festivalul de la Vaslui. A le consemna doar numele, fr titlurile si calificativele respective, ar nsemna s acoperim cteva pagini de ziar, deci l vom mentiona doar pe omniprezentul si omnipotentul Valentin Silvestru, cel mai longeviv presedinte de juriu. Din pcate, la foarte putin timp dup ce prezidase editia a XIVa a Festivalului, a decedat n urma unui accident, si, ciudat, dup dou editii, Costache Olreanu, director al Festivalului, are un atac de cord fatal, chiar n zilele manifestrii. Poate, un fel de contrapondere la prea mult umor… Complexitatea manifest- rilor a determinat de fapt prelungirea sau scurtarea duratei, la fiecare editie. S ne referim la dou exemple. Editia I: o expozitie omagial dedicat lui Constantin Tnase, un concurs de interpretare a cupletelor, n care se tinea cont n primul rnd de evocarea patronului Festivalului, o excursie la punctele de interes cultural sau istoric din judet. Cellalt exemplu, editia a XIV-a, 1996, cu o durat de trei spmni, pentru care rezumm: Zilele literaturii satirico-umoristice si caricaturii, 7-9 octombrie; Trgul de carte, pe 8 octombrie; Gala comediei romnesti, 8-16 octombrie; 8-10 octombrie – Gala teatrelor pentru copii; 10-13 octombrie – Gala filmului de comedie; 18-19 octombrie – Concursul de interpretare al teatrelor de revist (estradelor), teatrului scurt de comedie, formatiilor, grupurilor si interpretilor individuali de satir si umor; 20 octombrie – Gala laureatilor. S mai mentionm si caracterul international al editiei, n primul rnd n cadrul Salonului de caricatur. Binenteles, oaspetii din tar si de peste hotare colorau frumos imaginea Festivalului, ns munca propriu-zis, deseori extenuant, revenea pe deplin „indigenilor” din Vaslui. n paginile monografiei datorate lui Lucian-Valeriu Lefter vom ntlni numele celor care dirijau cu mai mult sau mai putin eficient „miscrile de trup”, mai putin ale celor care formau „trupele”, plmasii Festivalului. i lsm cititorului plcerea s-i descopere si pe unii si pe ceilalti, noi ne ferim s deschidem Cutia Pandorei. Dar, chiar scrierea monografiei a nsemnat o munc de plmas. Au fost consultate programe, afise, arhiva ct a mai rmas, totul cu rigurozitate si minutiozitate. Iar n perspectiva unei reactii negative a cititorului fat de multimea de date si nume, autorul a gsit solutia: paginile sunt presrate succesiv cu texte apartinnd lui Tnase, caricaturi premiate n cadrul Salonului dedicat lor, imagini foto de epoc. Cele de mai sus cred c au demonstrat deja necesitatea, utilitatea si consistenta lucrrii. Se cuvine s mai remarcm reusita de ansamblu a autorului n radiografia unui fenomen artistic cu o evolutie liber, nenchistat n reguli stricte, un adevrat organism viu si peren. Si, avnd n vedere vrsta sa, sperm o nou monografie peste alti 40 de ani, dac Festivalul va vietui si el, oferindu-i noi materiale documentare, dndu-mi si mie prilejul s scriu o nou prezentare…
Dan Ravaru
