Deznationalizarea rom�nilor si dragostea catre s�rbi

Savantul Nicolae Dragomir, �ntr-o exceptional� lucrare de analiz� a urmelor rom�nesti �n toponimie si onomastic�, pe un vast teritoriu �ntre Peloponez si sudul Poloniei, ne relateaz� o extraordinar� �nt�mplare consemnat� �ntr-o cronic� german� din secolul al XVI-lea. La asediul cet�tii Gorlitz din Silezia (provincie c�nd german�, c�nd polonez�), este luat prizonier un c�pitan vlah. Este �ntrebat �n ce limb� prefer� s� fie interogat, iar el d� un r�spuns cu totul uimitor: vorbesc �n german�, polon�, ceh�, maghiar�, numai limba mea nu mi-o mai cunosc. Iat� o adevarat� dram� a rom�nilor �ndep�rtat i de trunchiul de baz� al poporului lor si supusi astfel deznationaliz�rii. Denumirea de vlah folosit� �n Evul mediu pentru rom�ni are o interesant� origine din punct de vedere etimologic. Vechii germani au �nt�lnit pe actualul teritoriu al Cehiei un trib celtic romanizat, volscii, si plec�nd de la r�d�cina cuv�ntului, au numit �ntrun mod apropiat populatiile romanice pe care le-au �nt�lnit oriunde �n Europa. De aici velsii, adic� locuitorii din Walles (vestul Angliei), valonii, respectiv vorbitorii de francez� din sudul Belgiei, si valahii sau vlahii, rom�ni r�sp�nditi pretutindeni. C�pitanul amintit mai sus f�cea parte foarte probabil din r�ndul populatiei vlahe din provincia ceh� Moravia. O parte din aceast� provincie se numes- te si acum Valaska Moraska si este locuit� de vlahi, rom�ni care si-au pierdut limba si religia de sute de ani, pastr�ndu-si doar numele si unele traditii folclorice. Tot vlahi sunt botezati de s�rbi si sutele de mii de rom�ni de pe valea Timocului (r�u care formeaz� granita dintre Serbia si Bulgaria), si lor li se preg�teste aceeasi soarta ca si vlahilor din Cehia, adic� deznationalizarea. Pe teritoriul actual al Serbiei tr�iesc dou� grup�ri rom�nesti: mai �nt�i rom�nii din Banatul asa-zis s�rbesc, numit si Voievodina. Conform tratatului de intrare �n r�zboi a Rom�niei, �n 1916, tara noastr� ar fi trebuit s� include� �ntregul Banat, respectiv teritoriul dintre Tisa, Dun�re si Carpati. La 1 decembrie 1918, �n declaratia de Unire de la Alba Iulia, este �n mod special subliniat� aderenta la statul rom�n a locuitorilor din �ntregul Banat. Profit�nd de anumite circumstante istorice, s�rbii au ocupat jum�tate din aceast� provincie, populat� �n primul r�nd de rom�ni si germani, alipind-o statului lor. Totusi, tin�nd cont de drepturile pe care rom�nii le c�p�taser� �n Austro-Ungaria, au trebuit s�-i recunoasc� �n calitate de natiune si s� le respecte statutul p�n� ast�zi. Cu totul alta este situatia rom�nilor din Timoc. Teritoriul lor, fost sub st�p�nire otoman�, a intrat �n componenta Serbiei �n 1830 si de atunci ei au fost supusi celei mai s�lbatice deznationaliz�ri. Desi �nc� din secolul al XIV-lea Mircea cel B�tr�n a ridicat l�casuri de cult �n aceast� zona, la Negotin, de exemplu, nici nationalitatea rom�neasc�, nici credinta ortodox� nu le-a fost recunoscut� vreodat� rom�nilor. Din nefericire, situatia se prelungeste si �n zilele noastre. �n conditii deosebit de vitrege, s-a reusit construirea unei singure biserici �n care se slujeste �n limba rom�na si au fost constituite c�teva ansambluri folclorice. M-am �nt�lnit la Sibiu cu membrii unui astfel de ansamblu, care au c�ntat si dansat rom�neste si care ne-au spus c� s�rbii nu le dau voie s� vorbeasc� rom�nes- te nici cu animalele. Lipsa oric�rei forme de �nv�t�m�nt �n limba rom�na a dus la bilingvism si la ciud�tenia ca scolarii, vorbind rom�neste, s� se declarw s�rbi. �n urm� cu o lun�, rom�nii din Timoc au �ncercat s� se afirme �n cadrul alegerilor locale iar s�rbii au reactionat arest�nd �ntr-o singur� zi 300 de persoane. Guvernul Rom�niei d� dovad� de o pasivitate cu totul condamnabil� �n problema Timocului. Nu intervine deloc, nu �ndr�zneste s� ridice glasul; parc� Serbia, redus� acum la hotarele firesti, ar avea forta Statelor Unite sau a Chinei, de exemplu. Dar, desi s�rbii ne-au f�cut at�tea necazuri �n Istorie si �si bat joc de rom�nii din Timoc, noi �i sustinem orbeste, stric�ndu-ne relatiile internationale �n problema Kosovo. S� reamintim c�teva elemente de ordin istoric. Teritoriul Kosovo este locuit �n proportie de 90% de albanezi iar acestia sunt, al�turi de greci, cei mai vechi locuitori ai Peninsulei Balcanice, ca urmasi directi ai poporului antic al ilirilor. Str�mosii s�rbilor au ap�rut �n zon� dup� o mie de ani de la atestarea prezentei ilirilor, prin secolul al VI-lea. Unul dintre neadev�rurile r�sp�ndite de s�rbi este c� �n Kosovo ar fi patria lor de origine, ceea ce este fals. Pentru prima oar�, s�rbii se organizeaz� statal �n regiunea Rasca, de aceea �n documentele istorice din Evul mediu ei sunt numiti rascieni iar �n maghiar� li se spune Racz. �n mod absurd, s-au facut leg�turi �ntre Kosovo, Transilvania si revizionismul maghiar, leg�turi care au aceeasi valabilitate ca �n zicala rom�neasca cu Prefectura. De fapt, noi suntem 90% �n Transilvania asa cum sunt albanezii �n Kosovo, iar revizionis tii unguri caut� argumente de ordin istoric asa cum caut� si s�rbii �n Kosovo. Deci, �n modul cel mai firesc, ar trebui s� sustinem situatia actual� a majorit�tii albaneze, asa cum sustinem existenta majorit�tii rom�nesti �n Transilvania. Apoi, albanezii, prin leg�turile care le-au avut stramosii lor iliri cu tracii, sunt rudele noastre cele mai apropiate, nu slavii care ne-au adus numai necazuri. Si iat� cu cine ne-am asociat �n sprijinirea Serbiei: cu Rusia, o adevarat� �nchisoare a popoarelor, care si acum �i m�cel�reste pe ceceni si alti locuitori din Caucaz; cu Spania, care refuz� s� acorde independenta bascilor, care se trag din cei mai vechi locuitori ai Europei, exist�nd aici cu mii de ani �naintea venirii str�mosilor spaniolilor; cu Grecia, care nu recunoaste nicio minoritate pe teritoriul s�u si care a exercitat actiuni de crunt� dezna- tionalizare asupra arom�nilor. Dac� politicienii nostri ar �nv�ta mai mult� carte, ar renunta la slujirea intereselor s�rbilor, cei mai s�lbatici promotori ai deznationaliz�rii rom�nilor din Timoc. Poate se trezesc macar �n al doisprezecelea ceas. Altfel, toti rom�nii de acolo �si vor uita neamul si limba.

Dan Ravaru