Numerologia este o veche preocupare omeneasc, oscilnd n aprecieri ntre stiint si magie, dar, oricum am privi-o, nu se poate s nu recunoastem unele asocieri cel putin surprinztoare. Pitagora ritma prin numere existenta ntregului univers; n Apocalips, ne impresioneaz numrul 666, rezultat printr-un joc al corespondentelor dintre litere si valorile lor cifrice. Dup aproape 2000 ani, cnd au aprut noile bancnote romnesti, fr cea de 200 de lei, emis mai trziu, suma lor „1+5+10+50+100+500” ddea tot 666. La cehi, aproape toate evenimentele importante din istoria lor sau petrecut n ani terminati n 8: 1618 – nceputul rzboiului de 30 de ani care a dus la pierderea independent ei, 1918 – obtinerea independent ei, 1948 – instaurarea comunismului, 1968 – invazia sovietic. La noi, la romni, foarte important n istorie rmne data de 23 august. Mai nti, la 23 august 1939, la Moscova, se semna pactul Molotov- Ribbetrop, cu consecinte dezastruoase pentru ntreaga omenire, deoarece a determinat nceperea celui de-al II-lea rzboi mondial, dup numai 8 zile, la 1 septembrie. Deosebit de grave au fost ns consecintele pentru tara noastr, consecinte valabile nc n zilele noastre. Deoarece n tratat Germania a declarat c nu are interese deosebite n Romnia, rusii au actionat n virtutea acestei permisiuni, cotropind prti importante din teritoriul romnesc, respectiv Basarabia, Bucovina de nord si, printr-un artificiu n folosirea creionului pe hart, si tinutul Hertei, parte a judetului Dorohoi care nu fusese niciodat sub o stpnire strin. Rusii au promovat o violenta politic de reprimare sociala si national, reu- sind partial s schilodeasc suflete, nu numai trupuri, castigndu-si adepti gata s-si trdeze natiunea. Din fericire, foarte putini. Din cauza acestei ruperi a teritoriului national, Romnia a avut obligatia moral de a intra n rzboi mpotriva cotropitorilor rusi, la 22 iunie, ceea ce a determinat, pe lng sentimentul ndeplinirii unui nobil deziderat national, si un lung cortegiu de suferinte. Cea mai teribil nclestare militar din prima faz a rzboiului a fost btlia pentru Odessa. Orasul era nconjurat de 7 centuri de fortificatii, ceea ce dezminte nc o dat afirmatia des vehiculat de istoricii rusi, conform crora ei ar fi fost atacati prin surprindere la 22 iunie. De fapt, ei se pregteau s atace Romnia si Germania. Le mai trebuia o lun de pregtiri. Eroismul soldatului romn si-a spus din plin cuvntul la Odessa, cu toat nver- sunarea ruseasc, orasul fiind cucerit. Un merit aparte l-a avut generalul Ion Antonescu, cel care si-a dovedit calittile de strateg n timpul primului rzboi mondial, cnd, avnd modestul grad de maior, a fost seful sectiei de operatiuni din Marele Stat Major. Astfel, a fost firesc s i se acorde rangul de maresal, fiind al treilea romn cu acest grad dup Alexandru Averescu si Constantin Prezan (de la Dumesti – Vaslui). n mod fatal ns, si va pierde libertatea si va ncepe drumul calvarului pe 23 august 1944, dat att de controversat n istoria Romniei, considerat, la extreme, ori nceputul nrobirii trii, ori o pretins zi a eliberrii sale. S mai adaugm c, n conformitate cu optiunile politice ale istoricilor, a purtat diferite denumiri, cea mai conform cu realitatea fiind „Lovitur de stat”. Ne vom opri numai la dou aspecte generale, de multe ori ignorate inconstient sau „bgate sub pres” de cei care au comentat evenimentele. Mai nti, s subliniem faptul c ntoarcerea armelor s-a datorat depunerii juramntului de credint ctre regele Mihai, si nu ctre Antonescu, cel care conducea att statul, ct si armata. Atunci cnd regele a ordonat ruperea aliantei cu Germania si rzboiul cu aceasta, soldatul romn, desi i ura pe rusi, a acceptat alianta cu ei numai fiindc jurase cu mna pe cruce si Biblie s fie credincios regelui si s actioneze dup cum va dori acesta. De fapt, si Antonescu ar fi fost dispus la o ntoarcere a armelor, dar numai dac rusii si-ar fi luat trei angajamente: s nu schimbe regimul politic din Romnia, s treac pe teritoriul nostru numai pe un culoar lat de 100 de kilometri – care s nu includ Bucurestiul – si Romnia s pstreze Basarabia. Binenteles, tratativele duse la Stockholm n acest sens nu au dus la vreun rezultat, asa c Antonescu s-a hotrt s lupte pn la capt. Al doilea element ignorat este faptul c, dac nu avea loc lovitura de stat (datorat n primul rnd regelui) la 23 august, Romnia disprea ca stat. Exista un plan bine pus la punct si aprobat de Congresul al V-lea al Partidului Comunist din Romnia, prin care rusii doreau s schimbe geografia conform dorint elor lor: o REPUBLIC SOVIETIC SOCIALIST MOLDOVENEASC, ntinzndu-se pn la Carpati, Ardealul – la unguri, Banatul – la srbi, Dobrogea – la bulgari, iar ce mai rmnea, s devin REPUBLICA SOVIETIC SOCIALIST ROMNIA. Deoarece la Yalta Stalin cptase mn liber de la Anglia si Statele Unite, el ar fi putut foarte usor s pun n practic acest plan dac Romnia continua s lupte pn la capt alturi de Germania. Actul de la 23 august nu i-a bucurat deloc pe rusi, fiindc Romnia, devenind aliat, nu mai putea fi cioprtit cum ar fi dorit ei. Rolul Partidului Comunist a fost foarte controversat si el. Comunistii aflati n tar prin Gheorghiu Dej, Patrascanu, Ceausescu s-au raliat regelui la 23 august pe cnd cei aflati la Moscova cu Ana Pauker in frunte au considerat aceasta o mare greseala. Se spune ca apriga Ana l-ar fi palmuit si injurat pe Gheorghiu Dej cand a intampinat-o la aeroport pe trimisa Moscovei.Rusii nau incheiat de fapt armistitiul decat pe 12 septembrie luand prizonieri 120 de mii de soldati si ofiteri romani care-i considerau pe rusi deja aliati si nu au avut cum sa se impotriveasca. De asemenea au continuat seria devastarilor, banditismelor si violurilor inclusiv furtul tezaurului Bancii Nationale care era adapostit la manastirea Tismana. Era al II-lea tezaur furat dupa cel din 1918. Si, ca sa ne intoarcem la cifre, Ion Antonescu nascut pe 15 iunie 1882 a fost asasinat din ordinul sovieticilor la 1 iunie 1946, nasterea si moartea fiindu-i aproapiate in masurile timpului . Sa trecem peste prejudecati, sa renuntam la pretinsul rol al Partidului Comunist in aceste evenimente deoarece respectivul partid era o simpla agentura ruseasca cu 860 de membri dintre care numai 25% erau romani restul fiind evrei (26%), unguri, bulgari etc. 23 august ramane atat ziua de inceput a ocupatiei sovietice dar si ziua in care ne-am salvat existenta ca stat si ca romani altfel vorbeam acum ruseste pe la Vladivostoc.
Dan Ravaru
