n orice domeniu cultural este constituit o mitologie a nceputurilor, sustinut de repere reale sau de deziderate. Astfel, de la Blcescu ncoace ni se spune c Mihai Vitezul a urmrit fundamentarea unui stat national romnesc, desi n vremea sa nu exista acest concept, prioritare fiind, n Evul Mediu, apartenenta social sau religioas. Scurta reunire sub sceptrul su a celor trei principate a avut cu totul alte motivatii, cum se poate sti din studiul aprofundat al cronicilor si documentelor. Abia n 1793, n btlia de la Valmy, generalul Kellerman a nsufletit trupele Revolut iei Franceze cu lozinca Vive la Nation. Aceasta nu scade cu nimic meritele lui Mihai Viteazul n istoria noastr; i facem mai mult ru dac-i atribuim idealuri pe care nu putea s le aib la timpul respectiv, adic visurile patriotice ale lui Nicolae Blcescu. La fel, cei mai multi dintre cei interesati de religie cred c n Biblie scrie Crede si nu cerceta desi, asa cum afirm Gala Galaction, cel mai autorizat traductor roman al Sfintei crti, nicieri nu exist aici un astfel de comandament. Moralizatorul ndemn din titlu, larg uzitat de nvttori si profesori, unii n mod sincer, altii din oportunism, se bazeaz si el pe o fals interpretare a unei vechi zicale romnesti. n primul rnd, prin carte, n acest context nu este vorba de nvttur, ci de un document, un act de proprietate, o hotrre, un decret domnesc. Practic, se folosea curent termenul carte gospod. Toate documentele domnitorilor romni referitoare la proprietti ncepeau pe o formul tip, pe care o ntlnim si la Stefan cel Mare, din care citm Din mila lui Dumnezeu, noi, Stefan Voievod, Domn al Trii Moldovei. Facem cunoscut, cu aceast carte a noastr, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, c aceast adev- rat slug a noastr Sima Gures ne-a slujit drept si credincios. De aceea, noi, vznd dreapta si credincioasa lui slujb ctre noi, l-am miluit cu deosebita noastr mil si i-am dat si iam ntrit n tara noastr, n Moldova, jumtate din sate pe Rebricea, anume jumtate din Srbi, partea de jos. (Documenta Romaniae Historica, vol III, pag. 342). Din analiza textului de mai sus reiese foarte clar sensul de act de proprietate al crtii, si partea care se cuvine celui ndrepttit. n procesele privitoare la contestarea drepturilor asupra unor mosii sau sate, argumentul suprem pentru cstigarea cauzei l constituia prezentarea crtii domnesti, pierderea acesteia – erau exemplare unice – nsemnnd pierderea propriettii, de aici Ai carte, ai parte. Steliandru Dumistracel ne ofer un exemplu concludent n legtur cu stabilirea hotarelor mosiei Serbcani, Flciu: au iesit banul Scarlatache la Gura Idriciului, cu rdvanul, zicnd ca s-si hotrasc mosia. Si vznd pe un mosneag viind pe drum l-au asteptat; care mosneag au fost Darie cel Negru. Si ntrebndu-l banul s-i spuie hotarale pe unde merg, el au zis cine nu are carte nu are nici parte. Banul l-au suduit si i-au zis s se duc de acole (Arhivele Statului Iasi, Spiridonia, 42/141 original). La rscrucea secolelor XIX-XX, nvtmntul ptrunde fr prea mult succes si n mediu rural. Aici, nu prea exista un entuziasm deosebit pentru nvttur. Dimitrie Cantemir n Descrierea Moldovei consemna faptul c moldovenii din vremea lui considerau c mult nvttura duce la nebunie, ceea ce mai cred unii si astzi… Atunci a fost nevoie de un ndemn mobilizator, Ai carte, Ai parte, pentru a-i convinge pe fiii de trani c si pot schimba soarta dedicndu-se nvt- turii, si, n unele cazuri, asa s-a si ntmplat. Din pcate, privind n ansamblu societatea romneasc de-a lungul timpului, cei care au avut carte, n sensul de mai sus, nu au avut parte prea bun. De exemplu, primii nostri mari crturari: Miron Costin a avut parte de tierea capului, Nicolae Milescu Sptarul si Dimitrie Cantemir au avut parte de exil, dar si mai aproape de zilele noastre, Mircea Eliade si Emil Cioran, romnii care s-au impus cel mai mult n cultura universal, au trebuit s se exileze pentru a evita nchisorile sau chiar executiile care-i asteptau n tar, fiindc au iubit prea mult Romnia. n actualitatea imediat, Ai carte, Ai parte, n interpretarea nvttoreasc, se nscrie ntre absurd si ridicol. Deja, chiar n timpul lui Ceau- sescu si pierduse din valabilitate. ncercam s le explic unor liceeni, prin ’80, c reusesti n viat doar dac tragi la saib sau nveti carte, iar ei mi replicau prin statutul excelent al vnztorilor de la cooperativele din satele lor, care nu fceau nici una, nici alta. Recent, un coleg profesor dintr-un sat de bruneti, mi-a citat spusele unui elev: Tata cstig ntr-o noapte la nunt ct luati dumneavoastr salariul ntr-o lun. Chioscarii care au cersit prin Italia si Franta, politicienii care au furat si fur n continuare, fostii detinuti de drept comun n ornduirea de trist amintire, care nvrt acum miliarde de euro, sunt cei care au parte. Totusi, simt si ei nevoia de a avea carte si, rmnnd n continuare semianalfabeti, pltesc licente la universitti fantom si obtin, cu bani ceva mai multi, doctorate stiin- tifico-fantastice, nct parc ti-e rusine s spui c ai urmat cinstit o facultate la zi, ntr-o perioad de sever selectie. Stiind c, doar n scurte si ndep rtate perioade, cei avnd carte au avut si parte de cte ceva, ne-am asumat la modul constient statutul de intelectuali, pltind cu sfertul nostru de salariu desftrile din Dubai si Caraibe ale mbogtitilor de la licitatii, de neatins cu msuri fiscale, si ale minunatelor blonde nsotitoare, rspl- tite pe la 25 de ani cu cte un post de conducere n ministere. Dar cu att mai minunati mi par tinerii care, n ultimii ani, scriu cu adevrat nversunare crti serioase ntr-o lume telenovelizat si manelizat, fr s se astepte la vreo parte.
Dan Ravaru
… DA. EXEMPLU E ,, MARIEAN VANGHELIEEEEE ” !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!