Strazile pline de cini. Custile goale.

Desi n prezent sunt libere 35 de custi, cinii comunitari din Brlad conduc orasul. Motivul: serviciul de gestionare a cinilor fr stpn nu dispune de butelii cu dioxid de carbon pentru a putea tranchiliza patrupedele si a le ridica de pe strzi. Mai mult, una din cele dou persoane care se ocup de capturarea lor are piciorul n ghips si nu se poate deplasa la adresele unde exist reclamatii cu privire la atacurile cinilor.

Nu mai este pentru nimeni un secret c problema cinilor comunitari a mprtit brldenii n dou tabere: iubitorii de cini si cei care vor ca javrele s dispar de pe strzi. n ultima perioad, cel putin cinci sau sase persoane au fost muscate de patrupede si au ajuns la spital pentru vaccinul antirabic. n mod normal, pasul urmtor ar trebui s fie adunarea cinilor comunitari dintre blocuri si instalarea lor n custile special amenajate. Din pcate, acest lucru nu se ntmpl ntotdeauna. Potrivit conducerii Grdinii Zoologice, serviciu n subordinea cruia se afl si gestionarea cinilor fr stpn, n acest moment ar mai fi libere circa 35 de locuri. ns cei doi angajati care se ocup de capturarea cinilor comunitari nu dispun de buteliile de dioxid de carbon necesare n operatiunea de tranchilizare. n plus, unul dintre ei are piciorul n ghips si nu mai poate alerga dup cinii din oras. Ca o noutate, putem spune c, pe lng cele 70 de spatii de cazare pe care le aveam pn acum, au mai fost amenajate nc 100, avnd astfel posibilitatea de a caza 170 de capete. La acest moment, la padocuri sunt 136 de cini. Ne deplasm la orice reclamatie pe care o primim, ns acum am rmas fr buteliile cu dioxid de carbon si degeaba mergem, c nu putem interveni. Dar cnd mergem pe teren, se creeaz o adevrat lupt ntre echipaj si cei care spun c iubesc cinii. Arunc n noi cu borcane, cutii de conserve si chiar ni se recomand s mncm cinii si pe lumea asta si pe cealalt. Ca s nu mai spun c acum unul din cei care se ocup de gestionarea cinilor fr stpn are piciorul n ghips. Deci, propriu-zis, mai avem un om apt s mearg pe teren, ne-a spus Adrian Crbt, directorul Grdinii Zoologice Brlad. Acesta a precizat c, pentru anul 2010, Serviciului de gestionare a cinilor fr stpn i-au fost alocate 450 de milioane de lei vechi. Dac mare parte din bani se duc pe sterilizarea, hrana si tratamentele cinilor (acolo unde este cazul), oare ce sum se cheltuieste pentru achizitionarea buteliilor cu dioxid de carbon? Adic nu ar fi fost normal ca respectivul ingredient s nu lipseasc din dotare, mai ales c aproape zilnic ctiva brldeni sunt muscati de cinii de pe strzi si au nevoie de vaccin antirabic, n timp ce 35 de spatii sunt goale?

1 COMENTARIU

  1. In anii 1965 , cind hingherul Primariei era Tavaliga , nu misca nici un ciine maidanez. Amenda era de 250 de lei , suficient de mare ca sa descurajeze orice detinator de ciine sa il lase liber pe strazi . Dupa 3 zile , daca ciinele nu era ridicat contra amenda din groapa sapata linga actualul magazin BRIO , era eutanasiat. Si BIRLADUL ERA UN ORAS CURAT FARA CIINI VAGABONZI , IAR LA TEATRU, GRADINA PUBLICA, PARCUL CENTRAL SI LA PRODANA ERA RAIUL TRANDAFIRILOR

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.