Cresterea animalelor este cartea cstigtoare pentru comunittile locale. Departe de a fi necat n alcool si dependent de ajutorul social, tranul vasluian poate performa n sectorul zootehnic. Anual, din valorificarea surplusului de produse agroalimentare, micile gospodrii pot cstiga peste 1.000 de miliarde lei vechi. Este vorba despre comercializarea de carne, ou, brnzeturi etc. Sistemul de productie poate da rezultate prin disciplinarea cresctorilor si dezvoltarea segmentului de desfacere. Toate aceste directii de actiune ar trebui prinse ntr-o strategie local, cu termene de aplicare imediate.
Zootehnia vasluian poate fi replica de succes la „fenomenul” Matca, din judetul Galati. n maxim doi ani, Vasluiul are sanse s ajung un actor important pe piata national si international de produse agroalimentare. Pentru acest lucru trebuie ns pus la punct o strategie pe termen scurt si mediu si potentarea capitalului uman si profesional existent. Un prim pas esential n relansare product iei este refacerea sistemului de ngrstorii din teritoriu. nainte de anul 1989, Vasluiul avea traditie pe acest culor de dezvoltare intensiv cu cinci complexe de ngrsare moderne: Hurduci, Costesti, Bursunani etc. Un al doilea sector unde trebuie intervenit energic este asigurarea pietii de desfacere. Mai exact, asociat iile de profil s preia sub form investitional depozite, trguri, s gestioneze microfabrici, microiciluri etc. Un aspect major n comertul de animale este si organizarea bazelor de afluire pentru animalele vii, pentru ofertarea n grup a efectivelor. Important este si instituirea sistemului contractual cu procesatorii, modernizarea depozitelor, abatoarelor, de unde marfa finit s fie valorificat n exterior. Attila Miklos, directorul Oficiului pentru Ameliorarea si Reproductie n Zootehnie Vaslui, a spus c zootehnia trebuie disciplinat, ordonat si clarificat directia n care se doreste s se mearg. „Matca este doar un exmplu social comportamental, un etalon care nu trebuie s fie umilitor. Vasluiul nu are nevoi s dezvolte o productie de zarzavaturi, zootehnia este un domeniu unde se poate performa”, a explicat Attila. Att la ovine ct si la bovine, n cel mult doi ani se poate pune la punct un sistem angro, prin care s se oferteze carnea din ngrstorii. Dac lum n calcul c la specia pasre sistemul concurential fat de cerintele europene este pus la punct, planul de dezvoltare este fezabil. „Vasluiul nu poate s absoarb toat productia. Dac vrem s nu mai stm cu mna ntins, trebuie s avem o ofert economic si s aducem bani din afara judetului”, a adugat Miklos.
Fondurile europene n pericol
Organizarea pietii de desfacere este extrem de important si pentru fermierii care acceseaz fonduri nerambursabile europene. Este vorba n special de msura dedicat fermelor de subzistent, care impune micilor productori valorificare productiei. n lipsa unei finalitti prin valorificarea produselor nu se va rezolva nimic, se va produce pe stoc. Fr o legare de piat a zecilor de fermieri care si-au asumat planuri de afaceri, exist riscul ca finantrile s fie sistate, sau sumele ncasate s fie returnate. n prezent, la toate segmentele de produse agroalimentare valorificarea organizat este sub 50%, grosul productiei fiind destinat consumului de subzistent. La nivelul judetului Vaslui exist 210.000 ovine, 72.000 bovine din care 34.544 matc si 23.000 de caprine. Toate aceste animale sunt detinute de aproximativ 35.000 de gospodrii trnesti. La cele 84.000 de hectare de psuni si fnete, efectivele de animale (unitti vite mari) ar putea s creasc cu circa 30% – 40%.
Potential de miliarde
La nivel national, judetul Vaslui detine un potential agricol extraordinar. Pe lng acoperirea consumului intern, oferta de produse animale care poate fi valorificat ntrun mod erudit este foarte consistent. Vorbim de peste 10.000 capete de tineret taurine ngrsate, circa 90.000 capete de berbecuti, psri, ou, ln, brnzeturi si alte produse lactate. Practic, n urma comercializrii acestui surplus ar putea intra n circuitul financiar local peste 1.000 de miliarde de lei vechi. n jur de 720 miliarde din valorificarea laptelui, 160 miliarde de lei din scoaterea la vnzare a circa 4.000 tone de carne taurine si 131 miliarde de lei de pe urma livrrii la consumatori a 3.750 tone de carne de ovine.
