Meseria e brtar de aur, spune un mai vechi proverb. n vreme de criz, un loc de munc e de platin, cu att mai mult cu ct, n judetul Vaslui, sperantele de angajare sunt aproape zero. Dac Timisul, Clujul si Bucurestiul ofer cele mai multe oportunitti, piata muncii locale este n colaps. n prezent, pentru cele 215 locuri vacante se lupt 22.726 someri nregistrati oficial. Dac lum n calcul si cele peste 70.000 de persoane aflate n cutarea unei slujbe „la negru”, situatia este fr sperante. Nu mai putin de 418 persoane se bat pentru un loc de munc.
Sansele de angajare n judetul Vaslui sunt extrem de reduse. ntr-un top realizat la nivel national, Vasluiul este bifat cu cele mai mici oportunitti de contractare a unei slujbe. Cum era de asteptat, ofertele de munc cele mai dezvoltate sunt n Bucuresti, precum si „tigrii” economici din partea de vest a trii: Clujul si Timisul. La polul opus, judetul nostru are drept „competitori” mai multe judete din Oltenia: Oltul, Gorjul si Teleormanul. Tot aceleasi judete de suferint nregistreaz si cele mai ridicate valori privind rata somajului raportat la populatia activ: Vaslui (14,09%), Mehedinti (13,47%), Teleorman (12,93%), Dolj (12,46). La un simplu calcul privind oferta si cerere de locuri de munc, n judetul Vaslui, concurenta este acerb. Practic, n acest moment, pentru numai 215 locuri de munc sunt nregistrati oficial 22.726 de someri. Mai exact, pentru o singur slujb se bat 105 persoane. Mai mult, dac lum n considerare si cele peste 70.000 de persoane nenregistrate oficial, dar aflate n cutarea unui loc de munc, datele sunt alarmante. Nu mai putin de 418 persoane revin unui singur loc de munc ofertat pe piat.
Perspective negre
Grav este faptul c toat aceast fort de munc imens nu poate fi absorbit de nici o ramur economic viabil. Agricultura este subfinantat si fr aportul important al ajutoarelor de stat, constructiile nu dispun de fondurile necesare dezvoltrii proiectelor, iar afacerile din ramura confectii-textile sunt relocate sau livreaz someri pe band rulant. Dac economia judetului nu dispune de resursele necesare relansrii angajrilor, alocatiile bugetare sunt vitale n acest sens. Din pcate, anul trecut, Vasluiul a primit foarte putini bani pentru o serie de proiecte, echilibrarea decalajului economic urias fat de alte judete din plan regional sau national lipsind cu desvrsire. Din nefericire, pe astfel de realitti economice, la sfrsitul anului 2010, rata somajului va fi ntre 16 si 18%, iar falimentele vor nghiti alte 2.200 – 3.000 de firme.
Ba fratilor sa stiti de la mine ca guvernantii au invatat lectia Fac tot posibilul ca rata somajului sa fie cea mai mica in Bucuresti, apoi orasele mari aproape de Bucuresti ,si orasele mari din tara (pentru linistea lor si de a se evita conflictele sociale) De orasele mici ,,II DOR UNDEVA” Poti sa urli si sa strigi de la Vaslui,Barlad,Husi ,Negresti ,,CA NU TE VA AUZI NIMENI” Asta e si interesul ,,LINISTEA GUVERNANTILOR” De aia somajul e cel mai mare in MOLDOVA , OLTENIA PENTRU CA ,, SE GASESC MAI DEPARTE DE BUCURESTI” Ce ,,TINUT FRUMOS SI BOGAT ESTE SCUMPA NOASTRA MOLDOVA” DAR ,,HIENELE CARE NE-AU CONDUS DE LA UNIREA DE LA 1859 PANA IN PREZENT AU FACUT IN ASA FEL SA AJUNGEM CEL MAI SARAC TINUT”
1) Rascoala de la 1907 a pornit din Moldova (din cauza saraciei)
2) Jidanii au exploatat bietii ,,moldoveni” pana la sange in perioada interbelica
3) In perioada comunista a fost ,,cea mai mare migratie de moldoveni” in tara ( Vezi Brasov,Bucuresti,Valea Jiului, Constanta,Banat etc)
4)Acu saracul moldovean si moldovence merg in Italia ,Spania ,,sa munceasca ,sau sa stearga babe la fund” Multi nu au unde sa lucreze in tara ,,pentru ca in ,,MOLDOVA NU SE FAC INVESTITII” Ma intreb ,,S-A MERITAT UNIREA DE LA 24 IANUARIE 1859 CU TARA ROMANEASCA”?
Comentariile sunt închise.