n fiecare an, la data de 21 mai, crestinii ortodocsi dar si cei catolici i srbtoresc pe Sfintii mprati Constantin si Elena, considerati cei ntocmai cu Apostolii. Constantin cel Mare, fiul lui Constantin Chlorus si al Elenei, s-a nscut n jurul anului 274 n orasul Naissus (Nis, Iugoslavia) si a rmas n istorie prin Edictul de la Milano (313), prin care crestinismul este recunoscut oficial ca religie pe teritoriul Imperiului roman.
Convertirea lui Constantin cel Mare la crestinism se face odat cu cstigarea btliei cu Maxen- tiu, prin inspiratie divin, dup ce a pus semnul crucii pe steagurile soldatilor, asa cum i-a cerut Hristos, care i s-a artat n vis. mpratul Constantin a nlturat din legile Imperiului roman pedepsele care contravin spiritului crestinismului, precum stigmatizarea, rstignirea, zdrobirea picioarelor si alte practici de acest gen. De asemenea, Constantin cel Mare a convocat primul Sinod ecumenic de la Niceea (325) n cadrul cruia s-au pus capt unor erezii, s-a alctuit prima parte a Simbolului credintei (Crezul) si a fost fixat metoda de calcul a datei Pastelui. A murit n Nicomedia n anul 337 si a fost nmormntat n Biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol, ctitorit de el. mprteasa Elena (Flavia Iulia Helena), mama lui Constantin cel Mare, s-a nscut n provincia Bitinia si a ajutat la rspndirea crestinismului. A descoperit locul n care a fost ngropat Mntuitorul si a adus Sfnta Cruce n fata credinciosilor din Imperiu, a zidit mai multe lcasuri sfinte, printre care Biserica Sfntului Mormnt, Biserica din Betleem si pe cea din Nazaret.
Obiceiuri de Sfintii Constantin si Elena
Conform calendarului popular, ziua de Constantin si Elena corespunde srbtorii numite Constandinu Puilor sau Constantin Graur (patronul psrilor din pduri). Se crede c n aceast zi psrile si nvat puii s zboare si c recoltele vor fi mncate de psri dac se munceste la cmp. De asemenea, se considera c este ultima zi n care se mai poate semna porumb, ovz si mei, altfel acestea se vor usca. Este ziua n care pstorii si aleg baciul si locul stnelor, femeile alung duhurile rele cu tmie si agheazm iar brbatii aprind Focul Viu, n jurul cruia stau si se afum mpreun cu oile, ca s fie ferite de rele ct timp vor sta la stn, n timp ce, prin zgomote si strig- te, alung vrjitoarele care furau sporul laptelui. La Brlad ns, n secolul al XIX-lea, n mediul citadin si chiar periferic acestuia, boierii deschideau grdinile lor particulare multimii, indiferent de starea social, ba chiar ncurajau frecventarea acestor spatii pentru a ntretine, n acest mod, dimensiunea festiv a petrecerilor desfsurate acolo. Pe de o parte, petrecerea trebuia s fie colectiv pentru a se mprtsi acele valori, triri si plceri comune, care transcend ierarhia social. Pe de alt parte, orice actiune de creare sau gestionare a unui capital simbolic, cum este, de exemplu, imaginea public, nu se poate realiza dect n prezenta publicului. O interesant si inedit prezentare a unui asemenea mod de a srbtori n Brlad aceast zi exist datorit memoriilor lui Ioan Vasiliu (circa 1830-1850 n. ns., M. P.): Mosia Simila, ce este astzi proprietatea orasului, era pe atunci proprietatea lui Nicolae Greceanu (ca si actuala cldire a Protopiatului). Se forma o ntindere mare de loc, bine ngrdit, de vreo cteva flci, pe unde erau construite curtile boieresti, o grdin cu boscheturi de felurite flori, de portocali si de lmi, restul pomi roditori, plopi, stejari si fagi. Un canal, de forma unui cerc, ct tinea periferia locului ngrdit, de ltime cam de doi stnjeni, era plin cu ap, ce o aducea prin conducte din rul Brlad si dintr-un mare iaz, ce venea peste drum de grdin, la intrarea n sat. Pe acest canal erau mai multe vaporase care erau deplasate cu lopeti de ctre robi. La Sfintii mprati Constantin si Elena, ce cad la 21 mai, grdina era dichisit si deschis publicului. Era obiceiul ca, n acea zi, s plece din oras familii ntregi cu miei fripti, cu clondiruri de vin, cu fel de fel de mezelicuri si zimbele pline de jemne. Dup ce se sfrsea slujba bisericeasc la care asista toat familia boiereasc, n frunte cu conul Nicolae Greceanu, ce era mbrcat n antereu de cutnie, cu tacit, cu fermenea si cu islicul n cap, iesea toat lumea din biseric si mergeau de se asezau pe iarb, ntinznd mese mari si apoi ncepea gustarea si cheful. Mai la fiecare mas era cte un taraf de lutari, format din robii lui cuconul Nicolae Greceanul. Cam la vremea toacei, toat familia Greceanu cu toti invitatii, ieseau si se plimbau pe toate aleile, apoi se asezau pe la diferite mese, ce erau ntocmite de mai nainte, iar robii, unii aduceau tablale cu dulceat, altii tablale cu cafele, altii narghilele de fumat. Datorit amintirilor unui orsean, se surprinde astfel un moment de viat si de mentalitate romneasc. Se poate generaliza c spatiul vegetal amenajat sau natural a fost altfel perceput si conceput de romni fat de occidentali, acest fapt nefiind valabil doar n cazul unor importante concentrri urbane, cum era Bucurestiul, ci si n cazul unor mici trguri moldovenesti, cum era Brladul. Comparnd paradigma civilizatoare a Occidentului cu cea autohton, se constat la noi o vocatie de socializare popular, de estompare a diferent elor sociale n spatiul grdinilor nflorite, amintind de negura vremurilor, cnd pentru toti, de la vldic la opinc, codrul era frate cu romnul.
Reportaj realizat cu sprijinul profesorului Marcel Proca,
vicepresedintele Societtii de
Stiinte Istorice-filiala Brlad.
