vineri, mai 15, 2026

O scoala din Brlad pierde, zilnic, bani

4

Abia dup aproape doi ani de la finalizare, atelierul superdotat de care a beneficiat Grupul Scolar de Arte si Meserii din Brlad printr-un proiect cu fonduri europene a fost dat n folosint n scopul pentru care a fost construit. Totusi, nici pn acum, investitia de peste 600.000 de euro nu a adus beneficii, prin orele de practic ale elevilor, pentru c abia acum s-a reusit racordarea la energie electric. Si tot din fonduri proprii, cum s-a ntmplat si n cazul racordrii la ap si gaz. Pentru c mai este foarte putin timp pn la ncheierea anului scolar, conducerea unittii sper ca mcar din septembrie atelierele de mini-productie s aduc venituri.

Este vorba despre o cldire construit n imediata apropiere a institutiei de nvtmnt, cu un spatiu de 600 metri ptrati, n care se doreste realizarea unor activitti de mini-productie. n incint au fost amenajate cteva laboratoare de industrie alimentar, de confectii, de alimentatie public, o linie de produse de panificatie, precum si un laborator de informatic dotat cu calculatoare venite prin fonduri PHARE. De fapt, toate acestea au fost mobilate si dotate cu cele mai performante masini de cusut, microscoape si alte aparate dedicate bunei desfsurri a cursurilor. De asemenea, imobilul dispune si de o ramp si o toalet pentru persoanele cu dizabilitti, construite dup normele europene impuse. Ultimul echipament de care au beneficiat este o masin de tricotat circular, n valoare de circa 30.500 de euro, primit n octombrie 2009. Pentru c este de ultim generat ie si dispune de un program numeric de functionare, aparatul permite realizarea de tricoturi moderne pe baz de programare. Iar Grupul Scolar de Arte si Meserii din Brlad se afl printre cele dou institutii de nvtmnt din tar care a primit o astfel de masin de tricotat. Din p- cate, costisitoarea masin nu functioneaz nc. Asa c, nici fondurile extrabugetare pe care conducerea scolii sper s le obtin nu sunt materializate nc.

Dup investitii, apar si… profituri

Scopul construirii atelierului este acela de a nvta elevii cum s obtin produse finite, precum cele de panificatie, tricotaje si confectii, realizate chiar de ei si eventual s le si vnd, pentru a aduce venituri suplimentare scolii. Dup doi ani n care copiii doar au admirat dotrile performante ale noului imobil, la nceputul lunii martie, au nceput s fac si practic pe respectivele aparate. Si asta deoarece abia atunci a fost fcut racordarea la curentul electric, ultima utilitate de care era nevoie pentru punerea n functiune a laboratoarelor. Asa cum era de asteptat, nu bugetul local a fost sursa de bani cu ajutorul creia s-au putut plti banii necesari, ci tot fondurile proprii ale scolii. Iar efortul financiar a fost considerabil, peste 100 de milioane de lei vechi, dar si esential. Fr „luxul” de a avea curent electric, investitia de peste 600.000 de euro risca s devin doar un imobil pe cale s se deterioreze lent, dar sigur. „Dup aproape doi ani de asteptare, investitia de circa 25 miliarde de lei vechi a putut fi pus n functiune, ns nu prin bunvointa Consiliului Local, care ar fi trebuit s ne aloce banii necesari racordrii la electricitate, ci tot prin fonduri proprii. Cu destule eforturi, am reusit s pltim circa 100 de milioane de lei vechi n acest scop, dar acum putem spune c, la ora actual, localul functioneaz la parametrii proiectati. Asta se datoreaz si faptului c firmele care au executat lucrrile de racordare la electricitate, ca si la gaz, de altfel, sunt fosti elevi sau cadre didactice ale scolii care au nteles importanta racordrii si au cerut niste preturi modice pentru manoper. Oricum, bine c am rezolvat problema. Suntem bucurosi c, de circa dou luni, laboratoarele functioneaz iar elevii folosesc dotrile de care dispunem. Sperm ca, din septembrie, odat cu nceperea noului an scolar, s intrm pe realizarea de produse care s aduc si venituri extrabugetare”, nea spus profesor Dumitru Cioclu, directorul institutiei de nvtmnt. Acesta a precizat c produsele de pe urma crora se doreste aducerea de noi fonduri sunt cele de panificatie, textile si de tricotaje. De mentionat c pentru racordarea la ap curent, gaz si canalizare, tot conducerea unittii s-a ngrijit. Adic au fost realizate prin fonduri proprii care s-au ridicat la aproape 10.000 de euro. Pn la ultima investitie, respectiv racordarea la curentul electric, elevii puteau folosi laboratoarele din noul imobil doar ca sli de clas pentru cursurile teoretice si doar pe timpul zilei. Asta n ciuda faptului c elevii au nvtat acolo si n iarna 2009-2010, adic dup racordarea centralei termice la gaz, cnd ar fi trebuit s se bucure si de lumin, dar si de cldur.

4 COMENTARII

  1. am fost si eu elev la nr 3 si am plati tot (materiale necesare pt atelier ,la sf ultimului an am platit 45 lei pt dotarea atelierului mecanic pana si diploma de absolvire am platito cu 15 lei )la nr 3se plateste tot poate are si realizari d-l director dar in mare parte esecuri, trebuie sa aceptam ca are o oarecare varsta si ca e depasit ,ar trebui sa lase locul altuia mai tanar care este mai capabil cat despre ion de mai sus „IOANE sucesul nu i se datoreaza d-lui cioclu ti se datoreaza tie pt ca el nu poate imfluenta acest suces al tau prea mult din functia de director decat daca esti cum a spus cel de mai sus vreun nepot,

  2. mai ioane chiar vrei sa-l pupi in fund toata viata ta pe domnul Dumitru si pe distinsa sa sotie ….. n-ar fi mai bine sa-i aprinzi o lumanare , ,daca tot ai mare succes in viata ? sau esti vreun nepot de-al domnului director ?

  3. Mai pieton analfabet,daca treceai macar prin bancile scolii nr.3 din Barlad ai fi invatat sa scrii corect.Vezi ca esti cu gramatica la pamant dar te repezi la gatul singurului director de scoala din acest oras care are destule realizari.Sunt putini manageri precum acest domn caruia ii datorez succesul meu.Dumnezeu sa le dea sanatate si putere sa reziste atacurilor venite de la cei ca tine , personal cat si sotiei domniei sale,dna.Ioana Cioclu.

  4. D-le director Dumitru Cioclu, ce foloase ve-?i trage prin vnzarea produselor prin firmele pe care le ave?i?A?a a-?i procedat pn? acum. Pune-a?i elevii s? cumpere produsele pe care le expuneau ca rezultat al examenului de absolvire pe care, o parte le consuma?i cu comisia ?i o parte le vindea?i. Unde sunt sumele ncasate?

Comentariile sunt închise.