B�rladul monumentelor �nchinate eroilor

�n Biserica Ortodox� Rom�n�, s�rb�toarea �n�lt�rii Domnului (�n acest an pe 13 mai) este si ziua dedicat� pomenirii eroilor neamului. Nici B�rladul, un oras care are un trecut �nc�rcat de spiritualitate si cultur�, nu-si poate refuza sau uita istoria. �nc� de la �nceputul secolului XX, �n localitate au fost ridicate monumente care au cinstit memoria eroilor b�rl�deni. Putem enumera monumentul eroilor c�zuti �n R�zboiul pentru cucerirea Independentei de stat (1877- 1878), monumentul eroilor dup� campania din Bulgaria (1913), monumentul eroilor C.F.R.-isti c�zuti �n timpul Primului R�zboi Mondial sau monumentul care �l reprezint� pe caporalul Musat cu o grenad� �n m�n� – singurul care �nc� mai exist�.

Cinstirea memoriei celor care si-au jertfit viata pentru Rom�nia, protejarea mormintelor lor din tar� sau str�in�tate sunt inerente �n obligatia statului si a fiec�rui cet�tean, fiind �n primul r�nd o datorie moral� si mai apoi una cet�teneasc�. Groz�via dezastrului provocat de Primul R�zboi Mondial a sensibilizat opinia public� mondial�, comemorarea celor c�zuti pe altarul interesului national (circa 300.000 de soldati rom�ni morti) fiind reglementat� juridic. Astfel, �n Rom�nia, la 12 septembrie 1919, a fost �nfiintat� Societatea „Mormintele eroilor c�zuti �n r�zboi”, sub �nalta ocrotire a Reginei Maria si prezidat� de Patriarh. �n 1927, prin „Legea asupra regimului juridic al mormintelor de r�zboi din Rom�nia”, institutia si-a schimbat denumirea �n Societatea „Cultul Eroilor”, �n 1940 devenind Asez�m�ntul National „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor. Printr-o munc� tenace si entuziast�, Societatea „Cultul Eroilor” a reusit s� amenajeze o multitudine de cimitire si monumente �n majoritatea localit�tilor din tar�. �n 1948, aceast� organizatie a fost desfiintat�, cultul eroilor rezum�ndu- se la „eroii sovietici si lupt�torii antinazis ti”, chiar si Morm�ntul Eroului Necunoscut fiind str�mutat, �n 1959, din Parcul Carol la M�r�sesti. �n 1975, regimul mormintelor si operelor comemorative de r�zboi a cunoscut o nou� reglementare, r�mas� valabil� p�n� �n perioada post-decembrist�. Actuala Asociatie National� „Cultul Eroilor” este continuatoarea nobilelor traditii de comemorare a eroilor neamului, re�nfiintat� prin hot�r�rea judec�toreasc� 664/19 noiembrie 1991, sub patronajul Ministerului Ap�r�rii Nationale si al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Rom�ne.

Monumentele �nchinate eroilor din B�rlad

�n B�rlad, Asociatia National� „Cultul Eroilor” �si desf�soar� activitatea �n bune conditii �ncep�nd cu data de 19 iunie 2002. Trebuie subliniat faptul c� locuitorii orasului B�rlad au stiut �ntotdeauna s�-si respecte fiii, adic� pe cei care au c�zut la datorie atunci c�nd patria le-a cerut-o. Una dintre formele de respect ar�tate fat� de eroi a fost ridicarea mai multor monumente �n decursul timpului. �ns�, din p�cate, din acestea a mai r�mas doar o vag� amintire.

Monumentul eroilor c�zuti �n R�zboiul pentru cucerirea Independentei de stat (1877-1878)
A fost ridicat �n anul 1907, find amplasat �n fata Scolii Normale „Principele Ferdinand”, prin contributia si la initiativa profesorului de pedagogie Grigore Patriciu. Dup� demolarea �n 1965/1967 a ultimelor r�m�site ale acestei cl�diri emblematice pentru urbea b�rl�dean�, nici din vechiul ansamblu arhitectonic nu a mai r�mas nimic.
Monumentul Eroilor dupa campania din Bulgaria (1913)
La 22 iunie 1914, la ora 9.00, la movila Prodana, de l�ng� caz�rmi, a avut loc inaugurarea unui monument const�nd dintr-un st�lp de piatr�, bine lustruit si cu numele ostasilor tutoveni morti �n campania din 1913. Cu aceast� ocazie sa tip�rit, pe cheltuiala lui Lupu Costache, o brosur� de 16 pagini pentru a fi �mp�rtit� �n dar tuturor ostasilor din garnizoana B�rlad. Brosura continea un material educativ �ntocmit de profesorul Gheorghe Alexandrescu de la Liceul „Gh. Rosca Codreanu” intitulat „Cuv�ntare pentru aniversarea mobiliz� rii”.
Monumentul eroilor C.F.R.-isti cazuti �n timpul Primului Razboi Mondial
A fost ridicat din initiativa Ateneului C.F.R. si prin contributia personalului ceferist. Respectivul monument a fost dezvelit pe 3 iunie 1924. Din p�cate, a fost demolat �n anii 1970, odat� cu �nceperea lucr�rilor de constructie a noii cl�diri a g�rii.
Monumentul eroilor Regimentului 2 Rosiori B�rlad – disparut dupa 23 August 1944
Istoria unit�tilor militare b�rl�dene este plin� de acte de vitejie pe c�mpurile de lupt� �n b�t�liile ce au urmat pentru ap�rarea si re�ntregirea hotarelor t�rii. �n vara anului 1917, c�nd din Rom�nia r�m�sese doar Moldova, la B�rlad se afla �naltul Comandament al Armatei Rom�ne, �n localul Liceului „Gh. Rosca Codreanu”. Soldatii Regimentului 2 Rosiori supranumit „Prunaru” au r�mas �n nemurire prin teribila sarj� din 15 noiembrie 1916. Atacul a durat mai putin de un sfert de or�, �n care toti au trecut �n eternitate �n frunte cu bravul lor comandant Gheorghe Naumescu.
Monumentul eroilor Regimentului 52 Infanterie (12 Dorobanti)
Era format dintr-o movil� de p�m�nt placat� cu marmur� si avea �nscriptionate cadrele militare din aceast� unitate, c�zuti cu arma �n m�n� �n Primul R�zboi Mondial. Monumentul se �n�lta la circa 25 metri si se afla �n fata intr�rii principale a unit�tii militare.
Monumentul eroilor-profesori si elevi- c�zuti �n Primul R�zboi Mondial
Monumentul a fost ridicat �n fata Scolii de Arte si Meserii. A fost demolat �n anii 1970, �n locul s�u ridic�ndu-se sala de sport din zona cunoscut� sub numele de „Cetinei”.
STATUIA CAPORALULUI MUSAT – singurul monument care mai exist� �n B�rladul de astazi
Oper� a sculptorului Ioan Dimitriu – B�rlad, statuia cunoscut� si sub numele de „Ultima grenad� a caporalului Musat”, a fost dezvelit� �n anul 1927, �n fata cl�dirii Regimentului 12 Dorobanti „Dimitrie Cantemir”. Pe placa de marmur� alb�, aplicat� pe latura din fata soclului, a fost �nscris urm�torul text: „Caporalul Constantin Musat, 1890-1917, c�zut eroic la datorie, ap�- r�nd cu pretul vietii sale p�m�ntul scump al patriei, �n ziua de 14 august 1917, pe frontul de pe Valea Oituzului. Prin r�p�itul asurzitor al armelor se auzea mereu ca o �mb�rb�tare, glasul caporalului Musat: grenade b�ieti, dati grenade.” Statui asem�n�toare, opere ale aceluiasi sculptor, au mai fost dezvelite �n localit�tile Br�ila si Busteni, diferenta const�nd �n configuratia si �n�ltimea soclului, �n�ltimea statuii propriu-zise precum si a datei dezvelirii.

Reportaj realizat cu sprijinul profesorului Marcel Proca,
vicepresedintele Societ�tii de Stiinte Istorice-filiala B�rlad.