Judetul Vaslui plnge dup pdurile de altdat. Are si de ce: cu o sut de ani n urm, 49% din teritoriul judetului era acoperit de codri. n prezent, trim un adevrat dezastru ecologic. Zonele forestiere mai ocup o suprafat de numai 13,4%, iar defrisrile nu mai contenesc. Pentru refacerea unui procent mcar „decent” de pdure, n urmtorii 20 de ani, ritmul mpduririlor ar trebui s fie de 3.500 de hectare n fiecare an. Din nefericire, realitatea din teren este cu totul alta. Pentru acest an, programul de regenerare a pdurilor la nivelul Directiei Silvice vizeaz o suprafat de numai 440 de hectare. n continuare, Vasluiul administreaz peste 70.000 hectare de terenuri degradate, iar implementarea unui santier forestier dureaz ani de zile.
Dou decenii i-ar trebui judetului Vaslui pentru a-si reface suprafetele forestiere defrisate. Drumul spre raiul verde ar nsemna dublarea suprafetelor mpdurite, care, n prezent, se ntind pe circa 70.000 de hectare. Mai exact, o crestere a trupurilor de codri de la un dramatic 13,4%, la aproximativ 25% din teritoriul judetului. Performant poate fi atins doar n conditiile n care s-ar pune la punct o strategie pe termen lung, care s fie aplicat „nemteste”. Este vorba despre un ritm de mpdurire de 3.500 hectare anual, n urmtorii 20 de ani. Din nefericire, realittile socio-economice actuale sunt departe de a sustine un astfel de efort de regenerare a suprafetelor verzi. n cei mai buni ani „bifati” de Directia Silvic (DS) Vaslui, la nivelul judetului s-a reusit plantarea a maxim 1.000 de hectare. Pe acesti indicatori de performant, este greu de crezut c un astfel de proiect ambitios ar putea fi pus n practic. Mai mult, mobilizarea silvicultorilor necesit si o linie de finantare foarte consistent, care s-ar traduce n miliarde de lei vechi. Spre exemplu, mpdurirea unui hectar de teren cost n jur de 5.000 lei. n realitate, pn la aducerea n stare de masiv a unei plantatii (mpreunarea ramurilor copacilor si sistarea lucrrilor de ntretinere), este nevoie, n medie, de 10.000 lei. Aceast perioad de maturizare a unei parcele mpdurite se ntinde pe o perioad de sapte ani de la nfiintarea plantatiei. Potrivit specialis tilor silvici, nici aceste sume nu sunt btute n cuie. n functie de situatia din teren, costurile mai pot creste cu circa 6.000 de lei, bani care acoper pregtirea solului si achizitionarea terenurilor degradate care se preteaz la mpduriri. De altfel, ntreg procesul de pregtire, de la identificarea suprafetelor de mpdurit si asigurarea finantrii, dureaz ani de zile.
Regina Maria a dat startul „Lunii Pdurii”
n perioada 15 martie – 15 aprilie, DS Vaslui este implicat n campania de mpduriri de primvar. Pentru silvicultorii vasluieni, aceast perioad nu este o srbtoare, ci reprezint o intens actiune de constientizare a cettenilor. Dumitru Popoiu, directorul DS Vaslui, a spus c, n ultima perioad, foarte multe institutii si-au exprimat dorinta de a se implica n dezvoltarea unor santiere de mpduriri. „Noi avem mai multe relatii de parteneriat, ndeosebi cu primriile. La actiunea Romnia prinde rdcini am mobilizat 180 de pdurari, care s-au comportat ireprosabil. Noi am pus la dispozitie terenul, puietii si asistenta tehnic necesare”, a punctat Popoiu. O consecint nefast a lipsei suprafetelor mpdurite din judet este si afectarea Bazinului Hidrografic Brlad. Astfel, din cauza despduririlor, rul Brlad are diferenta de debit cea mai mare, de la 1 la 700 metri cubi pe secund. O alt deficient major care afecteaz calitatea solului este si modul de exploatarea a terenurilor agricole. Din pcate, culturile se fac din deal n vale si nu pe curba de nivel, fenomen care provoac o erodare accelerat. „Ne intereseaz reusita acestor culturi, pentru ca eforturile financiare s se concretizeze prin suprafete de pduri. Noi suntem salahorii si am rmas singura constiint treaz a muncii silvice”, a precizat Popoiu.
440 hectare pentru mpduriri
Pentru anul 2010, programul de regenerare a suprafetelor forestiere la nivelul DS Vaslui este de 440 hectare, din care 269 hectare regenerri naturale si 171 hectare mpduriri n teren forestier. Programul de regenerare pentru semestrul I este de 361 hectare, din care 269 hectare regenerri naturale (249 hectare regenerri naturale crng si 20 hectare regenerri naturale codru) si 92 hectare mpduriri n teren forestier (12 hectare) si terenuri degradate costituite n perimetre de ameliorare 80 de hectare. Dumitru Popoiu a precizat c, la aceast dat, s-a realizat integral programul de regenerri naturale si 2/3 din programul de mpduriri pe primele sase luni din 2010. Santierele de mpduriri care reclam un efort ridicat din partea silvicultorilor sunt Copceana – 31,75 hectare; Chitcani – 14,81 hectare; Dealu Rai – 43,85 hectare; Morreni – 6,21 hectare si Vacarie – 6,16 hectare. „Costurile totale la lucrrile de regenerare pe anul 2010 sunt de 4,4 milioane lei, din care 2,3 milioane lei din surse proprii si 2,1 milioane lei din fonduri bugetare. Cantitatea de 1,077 milioane de puieti forestieri care urmeaz s fie plantati a fost produs n pepinierele din cadrul ocoalelor silvice din judetul Vaslui”, a mai spus Dumitru Popoiu. Anual, cele sapte pepiniere din judet (Pietrosu, Dealu Mare, Blteni, Horga, Rsesti, Bulboaca si Rosiesti) produc circa 3 milioane de puieti forestieri.
Jaful padurii continua
Din anul 1991 si pn n prezent, sute de hectare cu vegetatie forestier de pe teritoriul judetului Vaslui au disprut fr urm. De la mic la mare, hotii de lemne s-au orientat spre pdurile particulare, care au fost retrocedate fostilor proprietari. Lsate fr paz si n afara unei exploatri silvice severe, trupuri ntregi de pdure au fost tiate cu o slbticie greu de imaginat. Oamenii nu au mai tinut cont nici de lege, nici de proverbiala „dragoste” a romnului pentru codru, si au furat pe rupte. Paradoxal, n timp ce proprietarii nu se puteau folosi de lemnul din pdurile proprii, din cauz c nu aveau ncheiate contracte de paz, hotii au fcut prtie prin codrii judetului. Nu mai putin de 1.500 hectare de pduri au fost afectate de furturi si sustrageri ilegale de arbori, la care au participat att persoanele certate cu legea, ct si proprietarii de drept. n multe zone din judet, densitatea copacilor s-a redus dramatic, de la 100 de arbori/hectar, la maxim 5 arbori/hectar. Astfel, un volum impresionat de material lemnos, ntre 5.500 si 6.000 de metri cubi, a fost preluat fr respectare normelor legale, valoarea pagubelor invetariate fiind de peste 20 miliarde de lei vechi.
