Clasa a IX-a, �marul discordiei�

Noua g�selnit� a Ministerului Educatiei prin care se doreste p�strarea clasei a IX-a la gimnaziu, astfel �nc�t s� se dea senzatia c� �nv�t�m�ntul obligatoriu chiar e obligatoriu, a dus la �dezbinarea� directorilor unit�tilor scolare din B�rlad. Dac� cei care ar urma s� �ndrume elevii timp de nou� ani se declar� absolut multumiti de initiativ�, �v�duvitii� de clasele a IX-a spun c� vor pierde nu numai elevii, ci si c�tiva profesori si banii alocati de Minister.

Dup� ce noul Proiect de Lege a Educat iei, varianta I, a st�rnit o sumedenie de controverse �n r�ndul elevilor, p�rintilor, profesorilor si a sindicalistilor din �nv�t�- m�nt, �n loc s� calmeze spiritele, noul Proiect de Lege a Educatiei, varianta II, continu� pe aceeasi linie. Modificarea sau, mai bine zis, �mbun�t�tirea const� doar �n corectarea unor greseli gramaticale. �ns�, toate articolele care au creat at�tea probleme �n tar� si pentru care federatiile sindicale au demarat un Referendum �n r�ndul cadrelor didactice au r�mas �n continuare �n Proiect si chiar au fost aprobate de Guvern. Unul dintre acestea se refer� la p�strarea clasei a IX-a la gimnaziu. Cum se stie c� �n prezent nu prea exist� infrastructura care s� duc� la aplicarea acestei prevederi, Ministerul Educatiei a �ncercat s� o ��ndulceasc� si a hot�r�t s� intre �n vigoare abia din 2013. Lucru care oricum nu las� prea mult timp la dispozitia autorit�tilor locale pentru a rezolva aceast� problem�, mai ales �n conditiile s�r�ciei care �guverneaz� bugetele locale. Cu toate acestea, unii directori se declar� multumiti de aceast� provedere din Legea Educatiei. Iar motivarea lor este destul de simpl�: odat� ce clasele a VIII-a r�m�n �nc� un an la gimnaziu, respectivii copii nu mai pot intra �n belele adolescentine prin �aderarea� la g�s- tile liceenilor care fumeaz�, beau sau recurg la alte vicii. �P�rerea mea sincer� vis-a-vis de acest subiect nu este legat� de stabilitatea cadrelor didactice. Este mai degrab� legat� de copii, �n sensul c� este benefic� pentru elevi, �ntruc�t rezolv� problemele crizei de personalitate a acestora. Criza de personalitate de la 14 ani este cea mai sever� si, �n gimnaziu, poate fi gestionat� �ntr-un cadru specific activit�tilor de gimnaziu, ferit de tentatiile si mediul �n care se manifest� cea de-a doua criz� de personalitate, respectiv la 17-18 ani. Dac� spatiul de scolarizare permite p�strarea clasei a IX-a si �n continuare la gimnaziu, atunci este foarte bine. �ns� proiectul nu va avea succes dec�t dac� se preg�teste baza material�, ne-a spus profesorul Maximilian Opait, directorul Scolii nr. 11 �G. Tutoveanu� B�rlad. Referitor la problema cadrelor didactice de liceu, care prin �smulgerea� clasei a IX-a �si pot pierde postul, Opait este de p�rere c� nu va fi chiar asa de grav. Adic�, odat� cu intrarea �n vigoare a acestei prevederi, responsabilii cu �ncadrarea profesorilor vor face �n asa fel �nc�t s� se echilibreze balanta. Cei care nu vor mai avea catedr� la liceu vor putea preda la una din scolile gimnazile, f�r� a-si pierde propriu-zis locul de munc�. �ns�, de partea cealalt�, profesorii de liceu care vor urma s� sufere aceast� tranzitie cred c� m�sura este un pic fortat�. Unii sunt chiar indignati de faptul c� profesorii sunt mereu cei care trebuie s� fie sacrificati. Altii consider� c� r�m�nerea clasei a IX-a la gimnaziu este brusc� si cu un impact dur la �nceput, �ns�, cu timpul, ar putea fi benefic�. �Noi am f�cut o simulare �n urm� cu c�teva luni, c�nd Inspectoratul scolar Judetean vaslui ne-a cerut o situatie �n leg�tur� cu posibilitatea reducerii posturilor. Si, conform acestei simul�ri, ar trebui s� ne plece 12 clase de-a IX-a. Asa ar disp� rea si tot at�tea posturi ale profesorilor care �n prezent predau la noi si, implicit, si banii cu care suntem finantati pentru fiecare elev. Va fi greu, dar cred c�, pe termen lung, proiectul are puncte bune si ar putea fi aplicate, �ns� impactul imediat va fi dur, mai ales �n r�ndul cadrelor didactice�, ne-a spus profesorul Rica Luchianov, directorul Liceului Teoretic �M. Eminescu� B�rlad. �n prezent, aici, �nvat� �n jur de 1.000 de elevi. Prin plecarea claselor a IX-a, adic� un sfert din num� rul total de elevi, si bugetul alocat unit�tii liceale ar sc�dea tot cu un sfert. Banii nu vor fi pierduti cu totul ci ar urma calea elevilor si ar ajunge la scolile gimnaziale unde vor studia elevii din clasele a IX-a.