În cazul producerii unui nou seism, 165 din cele 275 de monumente istorice existente în judet riscã sã fie grav avariate sau chiar distruse. Ipoteza este la fel de valabilã si în cazul unui incendiu: monumentele riscã sã ardã din temelii, din cauza drumurilor care nu permit accesul masinilor de interventie sau a lipsei surselor de apã. Pe de altã parte, majoritatea monumentelor istorice se degradeazã de la o zi la alta, pentru cã posibilitãtile de finantare a lucrãrilor de restaurare sunt aproape nule. Acest aspecte sunt prezentate într-un Raport privind situatia monumentelor istorice din judet, întocmit de Constantin Suciu, directorul Directiei Judetene pentru Culturã si Patrimoniu Cultural National Vaslui.
Potrivit Legii nr. 422/2004, monumentele istorice (monumentele, ansamblurile si siturile istorice) sunt clasate în douã grupe: grupa A, care include monumentele istorice de valoare nationalã si universalã, si grupa B, care le include pe cele reprezentative pentru patrimoniul cultural local. În judetul Vaslui sunt înscrise 275 monumente si ansambluri de arhitecturã (biserici, mãnãstiri, conace, case, scoli, spitale, institutii, poduri), dintre care 4 clãdiri urbane au fost declasate în urma reevaluãrii/autodemolãrii iar o bisericã de lemn (cea din Portari, comuna Zãpodeni), a ars din cauza unui scurt-circuit la instalatia electricã. Acestora li se adaugã 24 de monumente memoriale (cimitire, morminte, busturi, statui). Dintre acestea, în grupa A sunt clasate 48, iar în grupa B, 227. Pentru toate cele 275 de monumente înscrise în LMI (Lista Monumentelor Istorice) au fost întocmite obligatii de folosintã, predate sub semnãturã proprietarilor sau administratorilor. „Lipsa resurselor financiare pe plan local si sansele reduse de a fi atrase noi fonduri constituie problema principalã în ceea ce priveste protejarea monumentelor din judet. Pe de o parte, sunt dificultãti directe, date de lipsa fondurilor pentru lucrãri urgente de consolidare, restaurare si pentru asigurarea sistemelor de securitate eficiente, iar pe de altã parte, ne confruntãm cu o stare generalã precarã a infrastructurii, îndeosebi în mediul rural. Problemele legate de accesul masinilor de interventie în cazuri de fortã majorã si lipsa surselor de apã curentã fac extrem de dificilã stingerea incendiilor, în cazul în care acestea s-ar produce. Mãsurile de protejare, de asigurare a securitãtii si de punere în valoare a patrimoniului cultural vasluian presupun surse financiare apreciabile. Numãrul mare de obiective si starea lor de conservare actualã implicã eforturi materiale care nu pot fi asigurate pe mãsura necesitãtilor. Stabilirea corectã a prioritãtilor, existenta unei strategii care sã concentreze toate resursele alocate în acest scop, ca si pe cele care pot fi disponibilizate pentru monumentele istorice sunt imperios necesare”, a precizat Constantin Suciu, directorul Directiei Judetene pentru Culturã si Patrimoniu Cultural National (DJCPCN) Vaslui.
Monumente abandonate, interventii neautorizate
Potrivit unui Raport privind situatia monumentelor istorice din judet, înaintat, recent, Prefecturii Vaslui, ultima inventariere, din anul 2009, a monumentelor istorice în pericol de avariere gravã sau de distrugere în cazul unui seism indicã peste 60 de asemenea imobile. În ceea ce priveste bisericile de lemn, posibilitãtile de finantare a lucrãrilor de restaurare a acestora sunt practic nule pe plan local. Pe de o parte, în judetul Vaslui nu existã specialisti atestati de Ministerul Culturii si Patrimoniului National (arhitecti, ingineri constructori, istorici de artã etc.), iar pe de altã parte, nu existã o schemã minimã necesarã pentru exercitarea atributiilor DJCPN Vaslui, actuala organigramã cuprinzând doar douã posturi de specialist patrimoniu. „Nici nu se poate vorbi despre o protectie adevãratã a monumentelor istorice fãrã asigurarea secventei de cercetare, expertizã si proiectare la parametrii si la standardele impuse de statutul special al imobilelor de patrimoniu. Sunt putini specialisti autorizati sã abordeze acest domeniu, iar conditiile de acreditare a lor de cãtre Ministerul Culturii si Patrimoniului National sunt greu de îndeplinit. De aceea, pe o piatã aflatã încã în faza reglementãrilor normative, oferta este aproape inexistentã, dacã o raportãm la necesitãtile reale, dictate fie si numai de interventiile de urgentã. Prima consecintã a acestui decalaj este cea a costurilor, care devin prohibitive. A doua consecintã, cea mai gravã, este abandonarea monumentelor aflate în dificultate de cãtre proprietarii acestora sau, reversul medaliei, intervent iile neautorizate. Posibilitãtile de a impune legea prin control si prin sanctiune rezolvã doar formal problema, practic fiind imposibil sã se intervinã eficient în acest sens”, mai spune Constantin Suciu. Iar lista problemelor legate de patrimoniu continuã: de la primãriile care ignorã prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, pânã la atitudinea proprietarilor si detinãtorilor de monumente istorice care nu înteleg sã respecte regimul juridic al patrimoniului, neputând modifica dupã bunul plac structura, elementele constructive si functionalitatea proprietãtii sale si, mai ales, nu o poate demola decât în conditiile legii. „Pornind de la realitate, nevoia de proiectare autorizatã în domeniul imobilelor de patrimoniu ar trebui sã fie consideratã o prioritate strategicã. Insuficienta constientizare a valorilor pe care înaintasii ni le-au lãsat mostenire, valori care ne conferã identitate, poate duce la pierderi irecuperabile în plan material si spiritual, mai ales în contextul globalizãrii de astãzi”, mai spune directorul DJCPCN Vaslui. Odatã cu raportul privind situatia monumentelor istorice din judet, la Prefecturã a ajuns si un plan de actiune privind mãsurile care se pot lua pentru restaurarea si conservarea patrimoniului cultural din judet.
