Statisticile specialistilor care se ocup de cazurilor copiilor abuzati arat tot mai sumbru de la un an la altul. Numai n 2009, n Brlad si comunele limitrofe orasului, angajatii Centrului de Primire n Regim de Urgent pentru Copilul Abuzat, Neglijat si Exploatat (CPRUCANE) Brlad, din cadrul Directiei Generale de Asistent Social si Protectie a Copilului Vaslui s-au confruntat cu peste 40 de cazuri de abuzuri fizice si sexuale asupra copiilor comise de printi.
Tatii se mentin n continuare n topul rusinos al agresorilor din mediile familiale. Astfel, la finele anului trecut, specialistii n domeniul Protectiei Copilului au numrat 14 cazuri n care brbatii si-au „pocnit” progeniturile fr a se gndi o clip la rul pe care l fac. n acelasi timp, doar 7 au fost situatiile n care abuzurile fizice asupra copiilor au avut ca agresor femeile. ns, implicatiile pe care le are abuzul comis de brbatul agresor asupra victimelor sunt mult mai puternice. n timp ce mamele care si-au abuzat copii nu au recurs dect la formele psihice, emotionale, de neglijare si mai rar fizice, n alte 21 de cazuri tatii au „combinat” forma de abuz fizic cu cea de abuz sexual. Concluzia dramatic a specialistilor: autoritatea de „mascul feroce” pe care tatl vrea s si-o impun n fata propriul copil face de cele mai multe ori ca micutii abuzati s se transforme n agresori, la rndul lor.
Defecte si efecte
Asistentul social Ionel Brtianu, seful CPRUCANE Brlad si specialist pe probleme de evaluare si reabilitare a copilului maltratat, spune c cea mai mare parte a copiilor abuzati devin, dup consumarea faptelor, mai furiosi si mai mniosi, producndu-se astfel un asa numit „transfer al unui model”. Practic, copilul copiaz prtintele agresor. Potrivit analizelor din ultimii ani, cei mai multi agresori provin, n continuare, din mediul rural, au vrstele cuprinse ntre 20 si 40 de ani, nu au ocupatie si, fie nu au studii, fie au urmat cel mult studii gimnaziale. n aceste conditii, cei care preiau cazurile spre anchet, n deplin colaborare cu organele de politie, trebuie s organizeze sedinte de consiliere pentru agresori. Astfel de initiative, la nivelul Moldovei, exceptnd Brladul, nu se mai desfsoar dect n Iasi. „La sedintele de consiliere au rspuns pn acum mult mai usor femeile-agresor, spre deosebire de brbatii-agresor. Asta din cauz c ultimii au actionat mergnd pe principiul „Eu l-am fcut, eu l omor!”. Un concept total eronat care, din pcate, are consecinte dintre cele mai grave pentru victime. n cadrul acestor ntlniri, de fapt noi urmrim, n primul rnd, s venim n sprijinul acestor parinti si sa i ajutm s si dobndeasc noi abilitti parentale, care s garanteze copilului o dezvoltare normal din toate punctele de vedere. Cred c disponibilitatea printilor prin recunoasterea, n cadrul sedintelor de consiliere, a lucrului ru pe care l-au fcut si rspunsul favorabil de care au dat dovad o parte din acestia vor contribui la construirea unei noi generatii de printi mai buni”, spune Ionel Brtianu. Pn acum, sedintele de evaluare si consiliere au fost acordate fie la solicitarea organelor de cercetare si/sau urmrire penal, fie la cererea agresorilor sau chiar a printelui protector. Aceast ultim regul si-a gsit aplicabilitatea n toate cele 21 cazuri de abuz sexual nregistrate anul trecut, cnd mamele, din postura de printe protector au cerut ca sotii lor, care au comis incest, s fie ajutati de specialistii centrului.
