Degerturile sunt leziuni localizate la nivelul zonei periferice a organismului, cauzate de actiunea direct a frigului n cursul unei expuneri mai mult sau mai putin ndelungate la o temperatur de obicei inferioar celei de 0 grade Celsius. n cazul degerturilor, sunt afectate mai ales degete minilor si picioarelor, urechile si brbia. Pentru a preveni degerturile, persoanele care au fost expuse la frig trebuie s aib o alimentatie bogat n calorii si vitamine, cel putin o mas cald n decurs de 24 ore, s nu consume alcool, s evite imobilizarea prelungit, fumatul, s mentin cldura corporal prin miscare continu.
n functie de intensitatea frigului, durata de expunere, asocierea factorilor defavorizanti, precum si de reactivitatea organismului, leziunile produse prezint caracteristici diferite. Acestea permit clasificarea deger- turilor n patru grade distincte. Deger tura de gradul I este denumit si dermatita eritematoas. Aceasta se manifest subiectiv, cu senzatie de greutate dureroas, ntepturi si furnicturi ale tegumentelor expuse actiunii frigului. n forme mai avansate, apar dureri violente, nsotite de senzatia de usturime si chiar de tulbur ri de sensibilitate, manifestate prin prezenta de furnicturi, amorteal, senzatie de cald sau rece (senzatii parestezice). La cteva ore dup ncetarea actiunii frigului, la nivelul zonei respective se constituie un edem (o umfltur) voluminos, care poate persista cteva sptmni. Tegumentele au aspect violaceu. Degertura de gradul II se caracterizeaz prin formarea flictenelor (colectie circular de lichid mai mare dect o vezicul) cu continut sangviolent, sub care pielea apare rosuviolacee sau glbuie. Degertura de gradul III afecteaz toat grosimea pielii Leziunile se caracterizeaz prin aparitia unui aspect plumburiu (livid) al pielii, la nivelul creia se constituie vezicule albstrui. Vindecarea deger- turilor de gradul III se face cu sechele, ntr-o perioad de 2-3 luni. Degertura de gradul IV are aspectul unei gangrene uscate si ptrunde toate straturile pielii, tesutul celular subcutanat, precum si osul subiacent. n faza acut, accidentatul este de obicei n stare de soc, somnolent, apatic sau, dimpotriv, agitat, cu delir. Vindecarea leziunilor de gradul IV se face greu, de obicei cu sechele. Infectia si gangrena reprezint riscul major n perioada initial a fazei de degertur.
Tratamentul preventiv si primul ajutor
Persoanele expuse la frig pe o perioad mai lung de timp trebuie s aib o alimentatie bogat n calorii si vitamine, cel putin o mas cald n decurs de 24 ore, consum moderat de alcool s evite imobilizarea prelungit si fumatul, s mentin cldura corporal prin miscare continu. Autoajutorul reprezint o modalitate important de limitare a degerturilor. Obrajii si urechile pot fi nclzite cu palmele, minile pot fi nclzite alternativ n zona axial (sub brat), iar degetele pot fi nclzite suflnd n ele. Ca msur de prim ajutor, se recomand scoaterea accidentatului de sub actiunea frigului si plasarea sa ntr-o ncpere moderat nclzit. Accidentatul, tinut n stare de veghe va fi hidratat continuu cu ceaiuri calde. Nu i se administreaz sub nici o form alcool. Regiunea degerat nu se maseaz cu zpad, deoarece exist riscul pierderii suplimentare de cldur si risc infectios. Dac n cazul deger turilor superficiale este indicat renclzirea rapid a regiunii degerate, n degerturile profunde este necesar transportul ct mai rapid a accidentatului la spital. Acesta va fi invelit n pturi pentru a limita pierderile de cldur. Extremitatea degerat nu se nclzeste n timpul transportului spre spital deoarece exist riscul infectrii.
