De ieri, crestinii au intrat n Postul Crciunului, perioad pentru care Biserica a instituit o serie de interdictii alimentare si de comportament. Aceste reguli aduc aminte crestinilor de patriarhii si dreptii din Vechiul Testament, care au petrecut timp ndelungat n post si rugciune, n asteptarea si ndejdea venirii lui Mesia. Totusi, Postul Crciunului este mai putin sever decat celelalte, fiind mai aspru doar n perioada 20-24 decembrie. Dac lunea, martea sau joia cade serbarea vreunui sfnt cu doxologie mare, se dezleag la peste, iar miercurea si vinerea, n acest caz, se dezleag la ulei si vin. Dac se ntmpl ca miercuri si vineri s fie un sfnt cu priveghere (5, 6, 9, 12 si 13 decembrie), ori Hramul Bisericii, atunci se dezleag la peste, ulei si vin. n aceast perioad se fac seztori, se formeaz cetele de colindtori, se nvat colinde, se fac clci si glume pe seama fetelor.
Cuvntul post semnific absenta voluntar, partial sau total de hran, absent ce are n general limite variabile. El este practicat din cele mai vechi timpuri pentru recptarea snttii, pentru mentinerea tineretii si pentru iluminarea spiritual. Marii conductori spirituali au avut o deosebit ncredere n puterea postului de a nbuntti nu numai starea fizic ci si puterea mental. Pitagora cerea ucenicilor si s posteasc 40 de zile nainte de a fi initiati sustinnd c mintile lor puteau fi purificate si limpezite numai prin post pentru a putea ntelege nvtturile legate de secretele vietii. De asemeni n orasul Alexandria din Egipt, considerat pe vremuri unul dintre centrele educat ionale ale lumii, ucenicii trebuiau s posteasc 40 zile nainte de a studia cu maestrul lor. Postul religios al Crciunului este practicat de mii de ani si face parte integrant din viata crestinului. n traditia crestin postul Crciunului purific sufleteste si trupeste, ntreste organismul, pregtindu-l pentru perioada de iarn. n timpul postului nu se consum alimente de origine animal (carne, ou, lactate), alimente ce determin existenta multor toxine n organism. Postul reprezint o excelent detoxificare a organismului, ntrind sntatea. Desigur nu se face o bun eliminare a toxinelor dac nu se mnc carne, dar se fumeaz sau se bea alcool. n timpul postului este bine s se consume doi litri si jumtate lichide pe zi (ap plat, ceaiuri, supe, etc) pentru o bun hidratare a celulelor corpului si pentru a ajuta la eliminarea toxinelor. Se cunoaste faptul c sntatea trupului si sntatea sufleteasc sunt strns legate ntre ele si acest lucru nu este de neglijat. Este bine ca postul s fie nsotit de rugciune cci astfel se curt att mintea ct si sufletul, determinnd nltarea spiritual. n perioada postului este recomandat s se evite situatiile conflictuale sau discutiile contradictorii, este perioada iert- rilor si a mpcrilor.
Postul scade incidenta atacurilor cardiovasculare
n aceast perioad n care crestinii opteaz pentru dieta vegetarian se ridic deseori urmtoarea ntrebare: poate acest program alimentar s furnizeze nutrientii necesari unei bune functionri a organismului? Rspunsul este: categoric da. O diet vegetarian divers, care s includ fructe, legume, cereale, nuci si seminte acoper necesarul zilnic nutritiv de proteine, carbohidrat i, lipide si vitamine. Aproape toate alimentele cu exceptia alcoolului, zahrului si grsimilor sunt surse de proteine: cartofii, pinea integral, orezul, spanacul, alunele, mazrea, untul de arahide, laptele de soia si lintea sunt doar cteva exemple de surse de proteine vegetale. Dietele vegetariene sunt srace n lipide ceea ce explic incidenta sczut la boli cardiovasculare, afectiuni cronice si cancer la vegetarieni. Surse de grsimi care ar putea fi utilizate limitat sunt: uleiul de msline, nucile, alunele, untul de alune, semintele, avocado si nuca de cocos. Unui sistem osos echilibrat i este necesar mult calciu care se gseste n legume proaspete cu frunze verzi (salata verde), seminte de susan, soia, smochine si broccoli. Fasolea uscat si legumele verzi sunt principalele surse de fier din hrana vegetarian. Absorbtia fierului este favorizat de prezenta vitaminei C si consumul alimentelor bogate n vitamina C, alturi de cele bogate n fier este mai mult dect recomandat. Alte surse de fier sunt lintea, soia, mazrea, prunele, smochinele, strugurii. Deoarece vitamina B12 este continut n cantitti limitate n alimentele de provenient vegetal sunt recomandate n aceast perioad suplimentele de vitamina B12. n afar de faptul c poate acoperi fr probleme necesittile nutritive ale organismului, dieta vegetarian are o serie de beneficii: normalizeaz presiunea sngelui si nivelul colesterolului, curt arterele si aspectul dermal, d energie si vitalitate sexual, digestie usoar, memorie bun si capacitate de concentrare crescut. ncercati si veti vedea…
