Legea falitilor

1

Pentru sutele de restantieri la bnci, legea falimentului personal poate reprezenta o nou ultim sans. „Omorti” de somaj si cu veniturile lunare subtiate consistent, vasluienii datori la bnci au devenit peste noapte eroi de tragedie. Din surse numai de ei stiute, trebuie s strng leu cu leu pentru a achita ratele, n conditiile n care insolventa este, la propriu, „mai mare dect casa”. Tocmai pentru persoanele intrate n incapacitate de plat, acest nou proiect de lege prevede unele facilitti n vederea redresrii financiare: reesalonarea datoriei, anularea procedurii de executare silit, stingerea penalittilor. Evident, bncile comerciale nu sunt de acord cu aprobarea actului normativ, care le oblig s suporte toate nenorocirile crizei economice. ntre timp, volumul creditelor restante creste de la o lun la alta, n august, creditele restante n lei totaliznd suma de 39,7 milioane lei.

Vasluienii care nu mai reusesc s-si plteasc ratele la bnci ar putea s mai aib o portit de scpare. Ultima solutie o reprezint Legea falimentului personal, act normativ care se afl n dezbaterea comisiilor de specialitate din Parlament. Ca si n cazul majorittii trilor Uniunii Europene, debitorii ar putea beneficia de anumite „dispense”, care s le permit o reabilitare finanicar. Proiectul de lege prevede c o persoan care are datorii mari si nu si mai poate onora obligatiile la mprumuturile contractate poate s intre sub protectia Tribunalului. Astfel, clientul intrat n incapacitate de plat urmeaz s prezinte instantei si un plan de reesalonare a datoriei pe o perioad mai lung de timp. De asemenea, n respectivul interval de timp n care este monitorizat, restantele acumulate nu atrag penalizri, iar persoana nu poate fi executat silit. Conform initiativei legislative, instantele vor putea stabili dac o persoan se afl n insolvent scuzabil sau declar faliment fraudulos. ntreaga procedur trebuie nchis n cinci luni, perioad n care datornicul nu mai are acces la credite, cumprturi n rate, contracte de leasing sau orice alte operatiuni care presupun creditarea. n cazul unui faliment fraudulos, persoanele respective nu vor mai putea prin lege s acceseze nici un tip de credit bancar pe o perioad de cinci-sapte ani.

O lege binevenit

Cum era de asteptat, vasluienii care se afl ntr-o situa- tie contractual cu una din institutiile financiare s-au artat optimisti cu privire la aceast lege. „Eu am niste rude care lucreaz n strin- tate, iar acolo populatia este protejat. Personal, cred c este forte bine s fie adoptat aceast lege”, spune o vasluianc. O alt persoan, care are de rambursat o sum important ctre o banc comercial, spune: „Depinde de dobnzile ce se vor percepe la reluarea pltii ratelor, dar si de evolutia cursului de schimb. Dac economia va performa, atunci vom avea un leu puternic si vom achita mai usor ratele, dac nu, ne va fi foarte greu. Eu m gndesc foarte serios s plec la munc n strintate, pentru a scpa de datorii”. Pe de alt parte, reprezentant ii patronatului avertizeaz c, din cauza absentei lichidittilor, firmele au fost nevoite s-si restrng activitatea si s renunte la investit ii, n paralel cu restrngerea investitiilor din surse guvernamentale. Astfel, veniturile salariatilor s-au redus, concedierile au cunoscut o crestere spectaculoas, iar piata muncii s-a contractat sever. n acest context, agentii economici nu mai sunt capabili s restituie mprumuturile accesate, iar populat ia nu mai reuseste s achite ratele lunare.

Tot mai multi restantieri

De la o lun la alta, numrul restantierilor vasluieni la creditele bancare cres- te. Att clientii individuali, ct si societtile din judet contabilizeaz datorii de ordinul zecilor de milioane de lei. Dac la nceputul anului 2009, persoanele fizice si operatorii economici totalizau datorii la institutiile financiare de aproape 24,4 milioane de lei, n luna august, suma a crescut la peste 39,7 milioane lei. Fat de perioada similar din 2008, prpastia volumului debitelor restante la creditele n lei este si mai profund. Potrivit datelor Bncii Nationale a Romniei (BNR), n august 2008, vasluienii aveau datorii la creditele contractate de aproximativ 17,4 milioane de lei. Dac pe segmentul mprumuturilor n moneda national rambursarea ratelor devine o operatiune aproape imposibil, si la creditele n valut situatia este proast. Dac n luna iulie, restantele contabilizate la mprumuturile n moned strin totalizau 5,45 milioane de lei, n august, suma a crescut la 5,81 milioane de lei.

1 COMENTARIU

  1. Deja guvernul Basescu-Boc a luat primele masuri si a modificat Codul Fiscal pentru 2010 prin OUG , prin care anuleaza accizele la produsele de lux de prima necesitate : bijuterii de aur si platina, iahturi , cristaluri, imbracaminte de blana naturala etc. doarece clanurile interlope refuza sa mai sponsorizezeclanurile politice interlope si este campanie electorala nesimtita si permanenta . Ca sa nu se mai scumpeaca aceste produse de lux de prima necesitate si sa le faca cit mai accesibile conform principiului enuntat de mult iubitul si stimatul tovaras presedinte reales Basescu 🙁 indiferent de cum voteaza alegatorii) SA TRAIASCA UNII BINE .

Comentariile sunt închise.