n Romnia, agricultura de subzistent este la putere. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, nu mai putin de 90% din exploatatiile autohtone sunt ndreptate exclusiv spre consumul familial. La nivelul judetului Vaslui, 55% din surprafata arabil este lucrat nc individual, perpetuarea unor relatii de munc rudimentare fiind dezastruoas: productii mici, eliminarea oportunittilor de modernizare, pierderea competitiei cu produsele din import etc. Interesul sczut al productorilor fat de formele asociative este dublat de lipsa informatiilor, precum si de gradul diferit de pregtire al persoanelor implicate.
Aproximativ 90,96% din cele 4.256.152 de exploatatii agricole din Romnia sunt unitti de subzistent, potrivit datelor transmise de Ministerul Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale (MAPDR). Exploatatiile de subzistent detin 45,24% din totalul suprafet ei agricole utilizate (14,3 milioane de hectare de teren agricol), exploatatiile de semisubzistent utilizeaz 13,76 %, iar exploatatiile comerciale – 41%. Potrivit MAPDR, aceste procente sunt nefavorabile dezvoltrii sectorului agricol, n conditiile n care cresterea competitivittii este conditionat de valorificarea pe piat a unor produse agricole corespunztoare din punct de vedere calitativ si cantitativ, iar pentru realizarea acesteia, productorii agricoli ar trebui s se asocieze. La nivelul lunii aprilie 2009, n judetul Vaslui existau circa 250 de exploatatii agricole comerciale, constituite sub diferite forme: societti comerciale, asociatii familiale, persoane fizice autorizate etc. Fermele exploateaz terenurile arabile ale proprietarilor cu contracte de arend sau utilizeaz n comun terenurile si celelalte mijloace de product ie. Suprafata total exploatat de ctre cele 250 de societti este de circa 130.000 hectare, ceea ce reprezint n jur de 45% din suprafata arabil a judetului. Pentru anul agricol 2008 – 2009, judetul Vaslui dispunea de o suprafat arabil de 291.306 hectare, din care 287.335 hectare n domeniul privat, reprezentnd 98,64% si 3.971 hectare n sectorul de stat, adic 1,36%.
Dezinteres pentru asociere
n analiza Ministerului Agriculturii se arat c lipsa formelor de asociere este cauzat n mare parte de reticenta si de interesul sczut al productorilor agricoli fat de formele asociative. Acestea sunt determinate, n principal, de nivelul sczut de constientizare si lipsa de informatii a fermierilor n ceea ce priveste avantajele rezultate prin asociere, precum si de gradul diferit de pregtire a persoanelor implicate n formele asociative (ntelegerea diferit a scopurilor si principiilor de functionare ale acestora). Formele asociative aduc agricultorilor o serie de avantaje, printre care reducerea costurilor de productie (de exemplu, grupul poate achizitiona utilaje si echipamente care sunt folosite n comun de toti membrii), pot exploata suprafete de teren care permit aplicarea tehnologiilor moderne si au posibilitatea de a accesa mai usor fonduri europene. De asemenea, asocierea le d posibilitatea agricultorilor de a negocia preturile, de a-si promova produsele si de a comunica mai usor ntre ei.
