Raiul samsarilor

Satele din judetul Vaslui sunt un adev�rat rai pentru samsarii de animale. F�r� eforturi deosebite, ci doar cu un dram de „imaginatie”, afaceristii de sezon se �mbog�tesc c�t ai bate din palme. Cu un simplu drum p�n� la un abator sau o mic� perioad� de �ngr�sare, cump�r�torii scot de trei ori suma investit� �ntr-un animal. Pr�duiala este maxim�, iar achizitiile se fac la niste preturi criminale. Spre exemplu, o vac�, care �n mod normal cost� 1.500 de lei, a ajuns s� fie v�ndut� cu doar 500 de lei. Disperarea t�ranilor este pe m�sur�. Seceta a uscat complet islazurile comunale, �n timp ce proviziile de furaje pentru iarn� sunt aproape inexistente. Practic, coasta Prutului este ars�, iar din multe localit�ti precum Cod�esti, Puiesti, Dragomiresti, Iv�nesti, Negresti etc., verdeata a disp�rut. Pentru a evita decimarea efectivelor de animale, t�ranii ar trebui s� cumpere furaje si s� se organizeze. Dar cine mai are bani sau cine mai crede �n asociere?!?

Comertul cu animalele din satele vasluiene a devenit o afacere extrem de profitabil�. Din nefericire, c�stigul nu ajunge �n buzunarele t�ranilor istoviti de munc�, ci �n cele ale vesnicilor profitori de pe urma oric�rei crize. Seceta �ndelungat� si lipsa acut� de furaje au adus la disperare micii cresc�tori, care au ajuns s�-si v�nd� animalele pentru preturi derizorii. O vac� de peste 300 kilograme, care �n conditii normale cost� �n jur de 1.500 de lei, a ajuns s� fie cump�rat� cu numai 500 lei. Samsarii sunt la curent cu presiune social� din comunit�tile locale si cutreier� organizat t�rgurile si oboarele din �ntreg judetul. Efectivele care ating cerintele de calitate sunt duse direct la sacrificare, �n timp ce animalele mai slabe sunt puse la �ngr�sat. Cu astfel de procedee, afaceristii ocazionali c�stig� la un animal de trei ori mai mult, �ntr-o perioad� extrem de scurt�. Mai mult, „mirosind” c� pe la noi este rost de afaceri bune, tot mai multe persoane din alte zone ale t�rii, �ndeosebi din Transilvania, se intereseaz� de piata animalelor local�. �n toat� aceast� pr�duial� nu este nimic ilegal, singura sl�biciune a cump�r�torilor fiind asigurarea transportului, medicii veterinari put�nd s� confiste animalele dac� nu sunt respectate prevederile legale. „Noi avem nevoie de bani s� ne �ns�m�nt�m p�m�ntul, s� trimitem copiii la scoal�, s� cump�ram lucruri pentru cas�. Alte surse nu avem, dec�t s� ne vindem animalele”, ne-a spus un t�ran. �n acest ritm de decimare, exist� riscul ca judetul Vaslui s� �nregistreze cea mai mic� cifr� de bovine matc� din ultimii ani. Mai exact, de la 35.000 capete bovine matc� (vaci si junici), num�rul lor s� sc�d� sub 33.000 de capete.

Unde sunt p�sunile?

Distrugerea islazurilor comunale a devenit una dintre constantele comunit�tilor locale. �nc� din primele luni ale anului, oi, g�ste, cai, g�ini si alte or�t�nii au „arat” cele aproximativ 90.000 hectare de p�suni ale judetului Vaslui. Nimeni nu s-a sesizat, nimeni nu a �ncercat s� instaureze o minim� ordine �n acest sector productiv extrem de important. Cum iarna a fost bl�nd�, t�ranii au renuntat practic la stabulatia animalelor si le-au hr�nit exclusiv de pe c�mp. Prim�vara timpurie nu a f�cut dec�t s� dea si mai mult av�nt acestui obicei prost, �nv�lm�seala de pe islazuri lu�nd proportii. Nu s-a mai tinut cont de data de 10 mai, c�nd se deschide oficial p�sunatul, t�ranii av�nd m�n� liber� s� fac� zootehnie dup� cum �i taie capul. �n conditiile �n care vegetatia era �n plin� expansiune, cu o capacitatea de refacerea maxim�, gestul cresc�torilor de animale a fost unul ucigas si sinucigas. Situatia critic� putea fi evitat� dac� fiecare t�ran �si sem�na mas� verde pe terenul arabil pe care �l are �n proprietate, la care s� apeleze �n perioada secetoas�. „Circa 80% din p�sunile de la nivelul judetului Vaslui au nevoie de odihn� de doi ani pentru a se reface. Pentru a nu vinde animalele pe nimic, cresc�torii care au bani trebuie s� caute s� cumpere furaje. De asemenea, gruparea cresc�torilor este foarte important�, pentru c�, cu dou�, trei vaci si dou� hectare de p�m�nt nu te �mbog�testi”, ne-a declarat Attila Miklos, directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie �n Zootehnie (OARZ) Vaslui.

Potential imens

Dintr-un calcul realizat de specialistii �n domeniu, cele aproximativ 277.000 hectare de teren agricol de la nivelul judetului Vaslui ar putea s� �ntretin� f�r� probleme un septel de animale cel putin dublu dec�t cel existent. �n prezent, efectivele din judet sunt de 80.000 de bovine, din care 35.000 capete matc�, 210.000 ovine, 36.000 caprine si 20.000 cabaline. „Noi avem la un hectar arabil de �ntretinut o vit� mare, �n loc de trei, care este capacitatea maxim�. �n acest� situatie, nici o comun� nu ar trebui s� se confrunte cu lipsa de furaje, dac� se face un management corect al suprafetelor de care dispunem”, a explicat Attila. Un rol extrem de important pentru refacerea potentialului productiv �l are si �ntretinerea pajistilor naturale destinate pentru p�sunat si productie de f�n. Anual, suprafetele cu iarb� trebuie cur�tate, supra�ns�m�ntate, administrate �ngr�s�minte chimice. Parcelele unde s-au f�cut re�ns�m�nt�ri trebuie folosite numai pentru recoltarea f�nului si apoi s� se dea liber si pentru animale. De altfel, pentru toate lucr�rile de �ntretinere, asociat iile de cresc�tori care sunt constituite la nivelul comunelor beneficiaz� de fonduri financiare nerambursabile, alocate de c�tre Uniunea European�.