Piata muncii, �n colaps

Oferta locurilor de munc� de la nivelul judetului Vaslui a intrat �n colaps. �n prezent, peste 70.000 de persoane se bat cu disperare pe numai 195 de slujbe. O realitatea dramatic� a momentului, care, din nefericire, se va accentua pe termen mediu si lung. Pe l�ng� disponibiliz�rile care vor continua �n diferite sectoare de activitate (confectii, comert, agricultur�), sistemul public va cunoaste ajust�ri de personal masive. Peste 300.000 de functionari din �ntreaga tar�, din care circa 6.000 de bugetari de la nivel local �si vor pierde locurile de munc�. �n total, aproximativ 10.000 de angajati de la stat si particulari vor �ngrosa r�ndurile somerilor. �n paralel, sectorul privat, care ar fi trebuit s� atrag� o parte din forta de munc� concediat�, este �n pragul falimentului. Dup� zece luni de recesiune sever� si lipsa unor politici coerente anticriz�, mediul de afaceri este incapabil s� reactioneze.

Pentru angajatii din sistemul bugetar stirile proaste nu se mai opresc. Potrivit unor informatii oficiale, �n urm�torii ani, aparatul bugetrar din �ntreaga tar� ar putea fi redus cu peste 300.000 de persoane. �n ultimele zile, chiar si liderii marilor confederatii sindicale de la nivel national s-au resemnat si asteapt� cu groaz� marea restructurare. P�n� la intrarea �n morisca disponibiliz�rilor, bugetarii vor trebui s� r�m�n� acas� 10 zile �n concediu f�r� plat�, pentru a reduce presiunea pe bugetul general privind cheltuielile salarile. De altfel, economia care se va �nregistra la visteria statului cu ocazia acestei „mini-vacante” a fost prins� deja �n proiectul de rectificare bugetar�. Dac� disponibiliz�rile sunt inevitabile, reangajarea persoanelor r�mase f�r� slujbe este aproape imposibil�. Din nefericire, �n perioada �n care din sistemul public nu s-a plecat �n somaj, din contr�, s-au f�cut angaj�ri, sectorul privat a fost practic decimat. La nivelul judetului Vaslui, circa 20% din firmele care anul trecut raportau profit au iesit de pe piat�. Cauzele pentru care societ�tile comerciale sucomb� �ntrun ritm ametitor sunt extrem de elocvente: neplata datoriilor statului c�tre firmele particulare, introducerea impozitului forfetar si activitatea b�ncilor, prin rest�ngerea sever� a credit�rii c�tre agentii economici. Nu numai c� la privat nu se vor putea opera angaj�ri, �ns� din diferite domenii de activitate – confectii, agricultur�, comert, alti salariati vor pleca acas�. Cum p�n� la sf�rsitul anului estim�rile arat� c� aproximativ 3.500 de firme �si vor �nceta activitatea, cel putin 4.000 de persoane vor �ngrosa r�ndurile somerilor.

Locuri de munc� tot mai putine

Situatia grav� �n care se afl� mediul de afaceri local se reflect� si �n oferta de locuri de munc�, pe care firmele o scot pe piat�. Dac� �n luna august a anului trecut, vasluienii aveau la dispozitie 485 locuri de munc�, �n acest an, �n perioada 19 – 25 august, oferta s-a redus la 195 slujbe. Pe aceste locuri libere, se bat cei peste 18.000 de someri �nregistrat i oficial, precum si cel putin alti 50.000 de vasluieni, care se g�sesc �n c�utarea unui servici. Mai mult, �ncep�nd cu luna octombrie, sectorul constructiilor �si va restr�nge treptat activitatea, lucru care va conduce la o diminuarea si mai accentuat� a ofertei de pe piata muncii. Iar perspectivele apropiate nu sunt deloc �ncurajoatoare. Majorarea cu 20% a taxelor pe cl�diri, terenuri si masini vor afecta si mai mult at�t firmele c�t si persoanele fizice. �n opinia patronatului, prin politicile fiscale aflate �n vigoare, societ�tile comerciale nu sunt �ncurajate s� fac� noi angaj�ri. �n contextul economic actual, nu este posibil ca la 100 de lei pl�titi pentru un salariat, 50 de lei s� fie virati c�tre stat ca taxe si impozite. Pentru a evita derapajul �ntr-o criz� social� f�r� precedent, patronatul cere aplicarea de urgent� a unor m�suri active de redresare a economiei: dob�nzi sc�zute, impozite mici si comenzi prin investitii publice.