La timpul trecut

�n locul clasicului cotidian de l�ng� ceasca de cafea de dimineat�, rom�nul ar trebui s� citeasc� zilnic Monitorul Oficial. Doar asa ar putea sc�pa de amenzile care �l pasc �n cazul �n care nu mai are serviciu si nici nu a predat cartea de munc� pentru a fi prelucrat�. Dac� si casele judetene de pensii ar purta numele vreunei vedete sau ar sem�na cu vreun cutremur, cu sigurant� „zvonul” normativ s-ar r�sp�ndi mult mai repede. Asa, legea intr� �n vigoare, rom�nul nu afl� �n timp util de ea, iar portofelul nestiutorului este gata s� scuipe chiar si 5.000 de lei. Anul trecut a intrat �n vigoare si „Taxa pe Grivei” la unele asociatii de locatari. Motivul: faptul c� unii st�p�ni de c�tei dau drumul anim�lutelor afar�, iar vezica urinar� a inculpatilor nu mai rezist� p�n� la iesirea din scar�. �n consecint�, fericitii posesori de necuv�nt� toare vor pl�ti 2,5 lei pe cap de animal. M�sura nu trebuie neap�rat comentat�, �ns� anumite �ntreb�ri se nasc indiscutabil: se va pl�ti si pentru pestii sau hamsterii care nu ajung, �n conditii normale, niciodat� pe casa sc�rii? Cu animalele bipede care utilizeaz� scara pe post de toalet� ce se va face? Dac� tot se pl�teste, va exista h�rtie igienic� pe scar�, sau c�teii vor trebui s� vin� cu ea de acas�? De pl�tit vor trebui s� pl�teasc� si locatarii care nu tr�iesc �n apartament. Desi sunt plecati cu lunile �n str�in�tate, la usa lor tot se m�tur� si tot au lumin� pe casa sc�rii, beneficii care vor costa circa 3 lei pe lun�. O solutie ar putea fi renuntarea la eforturile femeii de serviciu, care si asa, �n general, mai mult fumeaz� pe b�ncile din fata blocului dec�t m�tur� si renun- tarea si la becurile slabe care le lumineaz� usile. �n str�in�tate fiind, sunt putine sanse ca lumina de pe casa sc�rii s� le aduc� vreun beneficiu sau vreun prejudiciu. Stomatologii profit� din plin de venirea acas� a stranierilor. Vara �nseamn� extractii, plomb� ri, lucr�ri la �ntreaga dantur�. Un medic stomatolog cu renume poate �ncasa, �n luna august, si de sase ori mai mult fat� de restul anului. Multumit si pacientul, multumit si medicul. Numai s� nu se bucure pe fat� de durerea omului. S-a tras linie si la situatiile dramatice ale elevilor. Anul trecut, 1.300 de elevi au r�mas cu situatiile ne�ncheiate din cauza absentelor numeroase. �n acest ritm, gimnaziile si scolile de arte si meserii au toate sansele s� r�m�n� cu b�ncile goale pe timpul anului. Oricum, �n majoritatea cazurilor, desi sunt elevi la ore, profesorii vorbesc mai mult cu tabla sau cu mobilierul din clas�. �n situatia �n care absentii se vor �nmulti, orele au sanse s� se tin� chiar si f�r� profesori. Va fi doar o scoal�, si at�t.