Ortodocsii serbeaz, duminic, la 50 de zile dup Pasti, Rusaliile, adic Pogorrea (Coborrea) Duhului Sfnt sau Cincizecimea, unul dintre marile praznice mprtesti ale Mntuitorului, n care a fost alctuit prima comunitate crestin, nucleul Bisericii de mai trziu. Duminica Cincizecimii sau a Pogorrii Sfntului Duh, numit n popor si Duminica mare, este srbtoarea anual a pogorrii Sfntului Duh peste Sfintii Apostoli, eveniment pe care ni-l istorisesc Faptele Apostolilor si cu care se ncheie descoperirea fat de lume si de creatia lui Dumnezeu.
Srbtoarea cade ntotdeauna la 10 zile dupa nltare sau la 50 de zile dup Pasti, cnd a avut loc evenimentul srbtorit si cnd evreii si serbau si ei praznicul Cincizecimii. Este, totodat, srbtoarea ntemeierii Bisericii crestine, pentru c, n aceeasi zi, n urma cuvntrii nsufletite a Sfntului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism aproximativ 3.000 de suflete, care au alctuit cea dinti comunitate crestin din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai trziu.
Duhul Sfnt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostoli, pentru nceput acestia cptnd marea putere de a gri n limbi strine, necunoscute de ei pn atunci. Spre mirarea multor oameni aflati n Ierusalim, cei 12 au nceput s fac cunoscut nvttura Mntuitorului ctre neamuri, n diferite limbi, desi acesti ucenici erau cunoscuti de multi dintre cei prezenti ca fiind evrei simpli, n nici un caz preocupati de nvtarea limbilor strine (trimiterea Duhului Sfnt peste ucenicii si o vestise mai demult Mntuitorul).
Cnd Duhul Sfnt s-a pogort peste apostoli, acestia au devenit „preantelepti”, fiind umpluti de „lumina, rvna si toate harurile dumnezeiesti”. Abia dup acel moment, ucenicii Domnului au iesit n toat lumea, svrsind minuni, ntorcnd pe pgni de la nchinarea idolilor, aducnd – de la oameni simpli la mprati – pe multi la credint. nceputul a avut loc chiar n acea zi a Pogorrii Duhului Sfnt cnd, n urma predicii apostolului Petru – „ca la 3.000 de suflete” au crezut n Cristos, alctuind prima comunitate crestin.
Rusaliile au devenit, pe lng Pasti, a doua srbtoare rezervat botezurilor. n ajunul Rusaliilor se tin Mosii de var sau de Rusalii – cu trguri unde oamenii gsesc cele necesare pomenilor, dar si prilej de veselie. Se crede c sufletele mortilor (mosilor) dup ce prsesc mormintele n Joia Mare (cea de dinaintea Pastilor), se preumbl printre cei vii, napoindu-se la locul lor n Ajunul Rusaliilor.
De Rusalii este obisnuit si faimosul joc al clusarilor (executat de cete de flci), dans constnd din sritul peste foc pentru a scpa de iele – zne rele. Si tot ca la Pasti, erau oprite ngenunchierea si postirea n toate zilele Cincizecimii, erau interzise jocurile din circuri si spectacolele pgne. Casele se mpodobeau cu flori si ramuri verzi de nuc sau de tei, obicei mostenit de la evrei.
n biserici, se aduc si astzi ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvinteaz si se mpart credinciosilor, acestea simboliznd limbile de foc ale puterii Sfntului Duh, care s-a pogort peste Sfintii Apostoli.
n Romnia, prin decizia Parlamentului n 2008, oficial, sunt 2 zile libere de Rusalii: duminica Rusaliilor si luni – a doua zi de Rusalii.
