Cer frantuzesc, la B�rlad

Desi �n urm� cu c�teva zile dou� firme din Europa �si anuntaser� intentia de a licita pentru a procura aparatura necesar� planetariului ce va fi construit la B�rlad, ieri, la momentul adev�rului, doar una s-a mai �nscris. Cu toate acestea, comisia va avea la dispozitie cel putin c�teva zile pentru a delibera. Proiectul este de tip PHARE si se numes te �Diversificarea ofertei turistice din Rom�nia, �n zona transfrontalier� Vaslui – Soroca�. Conducerea Muzeului �Vasile P�rvan� din B�rlad, initiatorul proiectului, a anuntat c�, initial, pentru o parte din totalul celor peste 461.000 euro, erau dispuse s�-si �ncerce norocul o firm� din Ungaria si una din Franta. �ns�, ieri, la ora la care institutia cultural� a programat licitatia, doar reprezentantul firmei franceze venise si depusese dosarul cerut. Cei patru membri ai comisiei care va analiza propunerea �si vor rezerva c�teva zile, timp �n care vor verifica informatiile din dosar si vor hot�r� dac� s-a g�sit c�stig� torul. Din comisie fac parte un oficial al Ministerului de Finante, un reprezentant al Consiliului Judetean Vaslui si doi din cadrul Muzeului �Vasile P�rvan�, beneficiarul planetariului. Chiar dac� pare curios, la aceast� licitatie nu s-a �nscris nicio firm� din tar�, �ntruc�t �n Rom�nia nu sunt firme specializate pe realizarea echipamentelor necesare unui planetariu de ultim� generatie. �ns�, dup� desemnarea c�stig�torului, muzeul va mai organiza o licitatie pentru alegerea firmei ce va realiza constructia de aproape sapte metri �n diametru si aproape trei metri �n�ltime. �n acest caz, nu va mai fi nevoie s� se �nscrie doar firme din str�in�tate, deoarece aceasta va fi amplasat� pe terasa Extinderii Pavilionului �Marcel Guguianu� si va fi realizat� din aluminiu si policarbonat, materiale cu care se lucreaz� si �n tar�. �A r�mas doar un singur ofertant, din Franta, care a depus documentatia cerut�. Urmeaz� ca membrii comisiei s� delibereze, iar s�pt�m�na viitoare s� organiz�m si licitatia pentru constructie. Sper s� afl�m c�stig�torii c�t mai repede, pentru a ne apuca de treab� cur�nd si pentru a finaliza planetariul la timp. Sunt sigur c� va avea succes la public�, ne-a spus muzeograful Mircea Mamalauc�, directorul muzeului.

Ce si cum…

La finele proiectului, B�rladul se va num�ra printre cele cinci orase din Rom�nia detin�toare ale unui planetariu. Dintre acestea, trei se afl� �n Moldova, �n orase mult mai mari, precum Suceava, Bac�u si Iasi. �ns�, niciunul nu se ridic� la nivelul celui de la B�rlad. Cea mai mare parte din suma alocat� se va duce doar pe aparatura ce va fi g�zduit� de planetariu. Aceasta va fi de ultim� tehnologie, 2D, ce va vedea nu doar bolta cereasc� si planetele ci si �n profunzimea acestora. Totodat�, tehnologia planetariului va avea si un scop reacreativ, respectiv proiectia de materiale instructiv-educative pentru copii pe interiorul cupolei. Mai mult, se vor putea organiza excursii cu prescolari si elevi din toat� zona Moldovei, care vor avea posibilitatea s� vizioneze tot felul de proiecte, filme si imagini nu doar s� priveasc� la bolta cereasc�. Profesorul Ioan Adam, presedintele Asociatiei Astronomice �Sirius� B�rlad, organizatie ce a dat olimpici internationali la astronomie, este de p�rere c� planetariul este de fapt un cer artificial. Cu alte cuvinte, si c�nd afar� este �nnourat, cei interesati pot observa bolta cereasc�, �ns� cu ajutorul proiectorului ce va transmite imaginea pe cupola planetariului. P�n� acum, se stie doar c� viitoarea constructie ce va g�zdui aparatura digital� va cuprinde 40 de scaune pentru tot at�tia vizitatori, dar si c� acestia vor pl�ti un bilet pentru a se bucura de spectacolul de circa 30 de minute oferit.