Un scolar din 20 sufer de astm. Cu toate acestea, medicii din cadrul Spitalului Judetean de Urgent Vaslui sustin c boala este subdiagnosticat si c multe cazuri sunt tratate de medici de alte specialitti, fr a fi trimise la pneumologi. Caracterizat prin crize respiratorii, astmul afecteaz viata social a copiilor bolnavi. Acestia lipsesc mai mult de la scoal, au rezultate mai slabe si se simt complexati n fata colegilor sntosi, care pot desfsura activitti fizice. Factorii de mediu fac ca, n acest moment, prelevanta bolii s fie n crestere. Tratamentele moderne pot face ca, diagnosticat si tratat corect, boala s fie suportat mult mai usor. Astmul este cea mai frecvent boal cronic manifestat la copiii. n Romnia nu exist, la aceast dat, o evident exact a numrului de bolnavi, dar o serie de studii realizate pe zone arat c num- rul astmaticilor din rndul copiilor este n crestere. Astfel, dac n 1996 procentul elevilor de vrst scolar cu asm se ridica la 4,3%, sase ani mai trziu, acest procent crescuse la 5,5%, pentru ca, n 2005, procentul s creasc la 7,4%, iar n 2008 s ajung la 8,2%. n judetul Vaslui nu exist o statistic clar a copiilor cu astm, asta si pentru c micutii bolnavi nu ajung ntotdeauna la pneumoftiziolog, asa cum este normal, ci sunt tratati de medicii de familie, de pediatri sau chiar de specialistii din alte ramuri ale medicinei, spune dr. Carmen Rotaru, medic primar pneumolog, directorul medical al Spitalului Judetean de Urgent. Astmul afecteaz cile respiratorii superioare si inferioare. Simptomele astmului sunt specifice: respiratie suiertoare, fcut cu efort, senzatia de greutate n respiratie, stare de sufocare, de apsare pe piept. Datorit progreselor nregistrate de stiint, astmul este o boal care, desi nu se vindec, poate fi complet tinut sub control, dac este depistat si diagnosticat la timp si, mai ales, dac este tratat cum trebuie. n ultimii ani, s-au fcut progrese uimitoare n ceea ce priveste tratamentul acestei boli. Extrem de important este si instruirea printelui copilului cu astm. Sunt multe cazuri n care boala este subdiagnosticat, dar este bine de stiut c alergiile si rinitele alergice netratate pot duce la aparitia astmului bronsic. Nu contest nimeni profesionalismul colegilor nostri, dar noi, pneumomologii, asta au nvtat si suntem la curent cu toate nouttile n domeniu. Acestea pot face ca viata bolnavului s devin mai usoar, a mai spus dr. Carmen Rotaru. Din pcate, astmul este una dintre afectiunile greu de diagnosticat, avnd un debut precoce: 80% dintre cazuri manifest simptomele bolii sub vrsta de 5 ani, fiind asociat adesea cu rinita alergic. n fapt, cele dou boli nu doar se asociaz frecvent (desi sunt afectiuni care pot actiona si separat), dar se si amplific reciproc, permitnd evolutia bolii. Consecintele asupra copilului sunt cu att mai severe cu ct diagnosticul e mai tardiv. Rinita alergic este ntlnit n special la copii. Simptomele acestei boli sunt frecvent ignorate, considerate ca fiind o simpl neplcere. Dac aceast asociere nu este diagnosticat la timp si tratat corect, creste riscul declansrii unui atac de astm, putndu-se ajunge la spitalizare, din cauza agravrii astmului, atentioneaz dr. Rotaru.
Astmul afecteaz viata social a copilului bolnav
Cauzele cele mai frecvente care duc la declansarea astmului bronsic sunt date de o predispozitie genetic, ereditar, precum si de factori externi: infectii respiratorii, alergeni, cum ar fi praful, prul si saliva unor animale de cas, polenul, fumul de tigar. Cea mai bun metod de profilaxie este prevenirea acestor episoade de agravare, prin evitarea factorilor externi mai sus mentionati. Astmul bronsic este o boal cu un debut precoce: 30% dintre cazuri manifest simptomele bolii sub vrsta de 1 an, 50% dintre cazuri – sub 2 ani, iar 80% – sub 5 ani. Ca atare, boala este foarte greu de depistat, mai ales c simptomele sale i pot pcli usor pe printi, care adesea consider c strnutul, tusea si respiratia dificil sunt consecintele firesti ale unor rceli mai puternice. Una dintre consecint ele cele mai putin plcute ale astmului este faptul c duce la degradarea calittii vietii: copilul bolnav de astm lipseste foarte mult de la scoal, fapt care i afecteaz direct performantele scolare, si nici nu poate participa, alturi de colegii si prietenii de aceeasi vrst, la activittile sportive si educative desfsurate de acestia. Dezvoltarea copiilor astmatici este deficitar, deoarece nu desfsoar asemenea activitti de agrement, iar masa muscular este redus, au o nltime sczut, inferioar copiilor sntosi de aceeasi vrst. Astfel, copilul simte si ntelege c se afl ntr-o situatie special fat de ceilalti, ceea ce duce la aparitia sentimentelor de frustrare. Modificrile aprute n plan psihologic nu sunt de neglijat, deoarece afecteaz copilul ntrun mod iremediabil, uneori: bolnavul se percepe ca fiind purttorul unei boli invalidante, are un complex de inferioritate, boala i influenteaz n mod negativ performant ele scolare si, ulterior, profesionale, deoarece adesea necesit numeroase vizite de urgent la medicul specialist, precum si internri n spital, explic dr. Carmen Rotaru. Prelevanta astmului este n crestere, fiind determinat de modificarea stilului de viat al omului modern: mediu poluat, prezenta unor factori externi care favorizeaz declan- sarea bolii. Dar, att timp ct printii se prezint cu copiii la medic nc de la declansarea bolii, aceasta poate fi tinut sub control, astfel nct numrul crizelor anuale s fie sczut.
