Dragobetele – sarbatoarea rom�neasca a iubirii

Pe 24 februarie se iubeste �n stilul dulce rom�nesc. Este ziua lui Dragobete, numit si N�valnicul sau Logodnicul P�s�rilor, fecior chipes si puternic, ce ne aduce iubirea �n cas� si �n suflet. Legenda povesteste despre Dragobete ca fiind un personaj mitologic, similar lui Eros, al vechilor greci, si lui Cupidon, al romanilor, ce oficia �n cer, la �nceputul fiec�rei prim�veri, nunta tuturor animalelor, traditie ce s-a extins treptat p�n� �n r�ndul oamenilor si a dat nastere unor obiceiuri specifice romanilor din sudul si nordul Dun�rii. Din p�cate, acestea tind s� fie tot mai mult uitate de rom�ni si �nlocuite cu s�rb�toarea catolicilor dinspre Apus, aceea a Sf�ntului Valentin. �n mediul rural, �n special, traditia str�veche, riturile vechilor traci r�m�n �nc� vii. Rom�nul de aici �si mai aduce ��nc� aminte de obiceiul de demult al fetelor si b�ietilor, care, �n ziua lui Dragobete, se primeneau �n haine curate de s�rb�toare si porneau cu voie bun� �nspre p�dure, pentru a culege ghiocei, viorele, t�m�ioas�, pe care le asezau la icoane si le foloseau la diverse farmece de dragoste. �nspre ora pr�nzului, fetele porneau �n goan� �nspre sat, fuga fiec�reia atr�g�nd dup� sine c�te un b�iat, si nu unul oarecare, ci acela care le �ndr�gea. De �si prindea aleasa, acesta �i fura o s�rutare �n v�zul lumii, s�rutare ce simboliza legam�ntul lor de dragoste pe �ntregul an de zile. De aici si celebra zical� „Dragobetele s�rut� fetele!”, mult �ndragit� de fetele ner�bd�toare, ce purtau �n suflet speranta primirii a c�t mai multor s�rutari, ce erau menite s� le aduc� acestora dragoste pe deplin �n viitor. Un alt obicei al fetelor era de a str�nge om�tul netopit, apa de ploaie sau de izvor, pe care o considerau ca av�nd efecte magice asupra lor atunci c�nd o foloseau, �ntruc�t deveneau mai frumoase si mai dr�g�stoase. Fl�c�ii str�nsi �n cete sau multimile de fete obisnuiau ca, �n ziua de Dragobete, s� �si cresteze bratul �n form� de cruce, dup� care �si suprapuneau t�ieturile, devenind astfel frati, respectiv surori de cruce. Traditia mai spune c�, �n aceast� zi, c�nd biserica crestin� s�rb�toreste Aflarea Capului Sf�ntului Ioan, oamenii �si �ntrerupeau toate muncile, cur�t�ndu-si si aranjandu-si �ns� casa, pentru a-l �nt�mpina cum se cuvine pe zeul iubirii, care nu venea singur, ci �nsotit de asa-numitele z�ne Dragostele, ce le sopteau vorbe de amor �ndr�gostitilor. Fiecare avea grij� ca aceast� zi s� nu �i prind� f�r� pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn r�u, prevestitor de singur�tate pe �ntreg parcursul anului, p�n� la urmatoarea zi de Dragobete. Prilej de bucurie si bun�stare, Dragobetele reprezint� una dintre cele mai frumoase obiceiuri str�vechi ale poporului rom�n. �n timp, foarte multi i-au uitat semnificatia si au substituit-o cu s�rb�toarea vecinilor nostri occidentali, aceea a Sf�ntului Valentin, ce nu are nici o �nrudire cu mitologia popular� roman�. �nsa rom�nii care cunosc legenda lui Dragobete o celebreaz� pe 24 februarie a fiec�rei prim�veri.