Statutul functionarilor publici, care le confer naltilor functionari si celor mai „scunzi” independent fat de politic si, deci, si fat de schimb rile politice, nu este nici mcar o glum bun la Vaslui. n „teorie”, actualii sefi din administratia public sunt functionari publici care si-au ocupat posturile prin concurs si, prin statut, sunt aprati de lege mpotriva schimbrilor pe criterii politice. n realitate, ns, asa cum aceste concursuri pentru ocuparea posturilor de sefi ai institutiilor descentralizate au avut cstig tori „predestinati”, si plecarea acestora este, acum, la fel de fatal. Pe cnd sefii liberali din institutiile vasluiene priveau cu resemnare ctre negocierile de la Bucuresti, pesedistii si democrat-liberalii vasluieni siau ciulit urechile cu mare luare aminte si si-au fcut proiectiile de viitor. Dar, fiecare de capul lui, cum s-ar spune. Un viitor de patru ani n care vom avea sefi rosii sau portocalii. Dac n alte judete discutiile dintre cele dou organizatii politice sunt mult mai avansate, la Vaslui, PDL si PSD au stabilit c trebuie s stabileasc ceva, si asta ct de curnd. Situatia este explicabil prin antagonismul, anterior alegerilor, dintre cele dou organizatii politice, mult mai pronuntat dect n alte judete.
Un „ceva” numit doctrin
Trebuie s avem n vedere aici c Vasluiul este judetul n care structurile locale ale PSD sau pronuntat transant, prin vocea presedintelui Organiza- tiei Judetene a PSD, Dumitru Buzatu, mpotriva aliantei cu PDL. Nici membrii Filialei Jude- tene a PDL nu au fost ctusi de putin ncntati de „frtia guvernamental” cu PSD. Cu naivitatea specific vrstei, n ultimele zile ale anului trecut, cei din Organizatia de Tineret a PDL au fost chiar pe punctul de a adopta o rezolutie prin care s si exprime pozitia clar mpotriva aliantei. Au fost „calmati” de „glasul ratiunii” venit din partea celor mai n vrst si, binenteles, mai versati, care i-au cumintit prin apelul la viitor… la viitorul lor n partid. Mobilul acestui gest a fost, pentru Organizatia de Naivi a PDL, pardon, de Tineret, n principal orientarea doctrinar a partidului, care tocmai o luase la dreapta. n contextul mbrtisrii frtesti cu PSD-ul cel rosu, tinerii au fost contrariati de evolutia partidului, gndindu-se, n acelasi timp, c prin aceleasi stri de spirit va trece si electoratul vasluian, care, n viitor, si va retrage sprijinul pentru PDL. Cu totul altfel stau lucrurile n PSD, partid cu un statut doctrinar mult mai clar, n ciuda apelului presedintelui de onoare al formatiunii, Ion Iliescu, pentru organizarea unui congres extraordinar care ar trebui s duc la „clarificri doctrinare”, care se impun n urma aliantei. Frna pentru apropierea de PDL vine, n cazul pesedistilor vasluieni, dintr-o cu totul alt directie care se confund cu Palatul Cotroceni, acolo unde, jucndu- se ntr-una, Traian Bsescu conduce perfid colegul de aliant al PSD si, la fel de perfid ca si n cazul liberalilor, n viitor va ataca PSD-ul, pentru props irea partidului prezidential. Acestea sunt previziunile sumbre (pentru partidul su) pe care liderul PSD Vaslui le-a exprimat, clar si rspicat, si n cadrul sedintei Comitetului Executiv al PSD, ntrunit dup alegeri pentru a discuta „alian- ta mpotriva naturii”, „a firii”, cum a mai fost numit mariajul ncheiat ntre PSD si PDL. Dumitru Buzatu nu si-a ascuns niciodat aversiunea fat de Traian Bsescu si a ncercat, de curnd, s-i proroceasc si miscrile: Bsescu are nevoie de aliant pn la alegerile prezidentiale, pn cnd se va vedea ales din nou, apoi masinria guvernamental a celor doi poli politici va ncepe s dea rateuri, odat cu interventiile si din dorinta aceluiasi „malefic” Bsescu. O alt „viziune buzatian” spune c Bsescu nu va avea liniste pn cnd nu se va vedea n fruntea trii, avnd la cellalt palat (Palatul Victoria), un guvern exclusiv portocaliu.
„Asteptati, asteptati si iar asteptati”
Atunci cnd nu rspunde n doi peri sau glumet la ntrebrile despre schimbrile politice iminente, seful pesedis tilor vasluieni manifest un mare apetit pentru… rbdare. ntrebat despre discutiile care ar fi avut loc, la nivel local, cu partenerul de guvernare, Dumitru Buzatu a spus c, pn acum, nu au avut loc nici un fel de discutii pe aceast tem. Cuvntul de ordine este „asteptarea”, aceasta fiind si atitudinea pe care Buzatu a ncercat s o impun n rndul colegilor din partid, n special n rndul celor care au aspiratii nalte. Asta, binenteles, nu poate nsemna c liderul judetean al PSD nu are cunostint despre schimbrile care, inevitabil, vor avea loc n cel mai scurt timp. Dimpotriv, rbdarea pe care o afiseaz acum Buzatu si-a cstigat-o chiar n primele zile de dup negocierile de la Bucuresti, soldate cu „nunta” dintre cele dou partide politice. La Vaslui, discutiile sau purtat, cel mai adesea, la „umbra deas” pe care nu o poate ptrunde „ochiul public” – este vorba de biroul de vicepres edinte de la Consiliul Jude- tean. Atunci s-a stabilit ce era mai important: cine va fi prefect. Apoi… tcere. Unii aspiranti, mai impetuos i, au fost exasperati de stand-by-ul lui Buzatu si s-au gndit (unii chiar cu voce tare) s se adreseze direct Bucures- tiului. Fostul director al Direc- tiei Muncii, Solidarittii Sociale si Familiei, Ioan Cozma, care si vrea napoi functia, a avut intentia de a discuta direct cu ministrul pesedist al Muncii, Marian Srbu, „(…) c doar ne cunoastem”. „Mare greseal!”, i-au spus colegii de partid, si imediat au fcut o trimitere (deloc subtil) la „bratul lung al lui nea Mitic”.
Prefectura, o problem „european”
Motivul pentru care schimb rile au fost blocate pn acum pleac, poate paradoxal la prima vedere, de la Uniunea European. Guvernul liberal sia numit prefecti membri sau „dragi” ai partidului n toate judetele. Dar a mai fcut ceva: a initiat, prin lege, depolitizarea prefecturilor. Asta nu dintr-o dorint aprins de a aduce normalitatea n viata institutional a trii, ci pentru a respecta una dintre conditiile impuse de UE nainte de aderare. Pe scurt, legea, initiat de secretarul de stat n Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Liviu Radu, i-a fcut apolitici pe prefecti si subprefecti, dar si nalti func- tionari publici. Este adevrat c, la nivelul Prefecturii Vaslui, a avut loc, de atunci, o schimbare si chiar la cel mai nalt nivel, prefectul „apolitic” liberal Ioan Zaharia fiind nlocuit de liberalul „apolitic” Ciprian Iftimoaei. Mutarea s-a fcut la presiunile lui Dan Marian, presedintele Filialei Teritoriale PNL Vaslui, fiind folosit ca portit de scpare din rigorile legii nou nfiintata functie de inspector guvernamental. Fiind numit inspector guvernamental, plecarea lui Ioan Zaharia nu s-a numit „demitere”, ci, frumos si elegant, „promovare”. Manevra nu mai poate fi folosit acum si de noua guvernare, pentru c portita despre care vorbeam este de-a dreptul ferecat de existenta a nici mai mult nici mai putin de 80 de inspectori guvernamentali, cu toate c legea vorbea de un inspector guvernamental pentru fiecare judet. n conditiile austerittii financiare declarate, a deja prezentei inflat ii de inspectori guvernamentali, despre care nimeni nu stie cu ce se ocup, desi primesc salarii mai mari dect ale prefectilor, s le mresti numrul cu cteva zeci (fostii prefecti si subprefecti) ar putea prea curat nebunie. Asadar, pesedistii si pedelis tii s-au aflat n fata unei mari dileme. Doar nu poti s accepti „trsturile” liberale ale acestor prefecti, dar, n acelasi timp, s mizezi pe un viitor comportament apolitic din partea loc, numai pentru c este impus de lege. Cunosctor al situatiei, prefectul Ciprian Iftimoaei, departe de a manifesta „bunul simt” recomandat de Dumitru Buzatu, si joac crtile cum poate mai bine. St pe scaunul de prefect si se jur cu mna pe Biblie, care e neagr, deci nu are vreo culoare politic, c el a fost, este si apolitic va rmne cte zile o mai avea (asta dac nu se va apuca din nou de politic). Pentru a scpa de aceast problem, ctiva pedelisti si pesedisti mai „isteti” au initiat o nou lege, care s o modifice pe cea care i fcuse pe prefecti apolitici si, mai ales, de nedemis. „Legea Dragnea”, numit dup initiatorul su, Liviu Dragnea, presedintele CJ Teleorman, extinde aria de influent a celui care detine pre- sedintia CJ asupra conducerii Institutiei Prefectului. Prin urmare, ntr-un mod ct se poate de „elegant”, prefectului de Vaslui, Ciprian Iftimoaei, nu i se va spune c a fost demis pe criterii politice, ci c a fost nlocuit pentru a fi respectat legea. Astfel, cele mai mari sanse la Prefectur le au doi dintre candidatii „nereusiti” ai PSD. Ei si-au ratat mplinirea visului de a-si pune „eforturile” si „energiile creatoare” n slujba vasluienilor ca parlamentari, dar vor avea, totusi, slujbe nalte. Ioan Tibulc, fost prefect „politic” n perioada 2000-2004, se pregteste s-si reia ndeletnicirea, n vreme ce „tnra sperant” Irinel Stativ, „oleac” de deputat n legislatura trecut, va acumula si o experient n administratia local, ca subprefect. Pe cel de-al doilea loc de subprefect va intra, deja antrenat tactic si cu preg- tirea fizic bun dobndit n aceeasi campanie electoral, fostul prefect (liberal, dar apolitic) Ioan Zaharia, care va cpta o schimbare de nuant, devenind subprefect pedelist.
Deconcentratele, negociate la bucat
n privinta institutiilor descentralizate, va actiona, ca principiu, regula stabilit de PSD si PDL odat cu alocarea portofoliilor din Guvern: partidul care va conduce un minister va avea prima optiune si pentru intitutiile subordonate. Este de asteptat ca, la nivel local, s aib loc negocieri separate, mai ales pentru c situatia din teren contrazice pe alocuri teoria de la Bucuresti. Att PSD, ct mai ales PDL, au oameni pregtiti pentru preluarea unei functii, n timp ce, pentru o alta, cei care ar putea fi numiti lipsesc. Cu alte cuvinte, fiecare institutie din administratia public va fi negociat de liderii celor dou partide. Dar acestia, am spus-o deja, sunt nc n expectativ n privinta demarrii negocierilor, cu att mai mult cu ct frmntrile din PDL nu s-au ncheiat dup alegeri, n acest moment conturndu-se si mai pregnant n cadrul partidului trei grupri: una n jurul lui Corneliu Mihalache, presedintele organizatiei, una a lui Constantin Stefnescu, a treia tabr fiind cea a deputatului Viorel Crare. „Pn acum nu am avut nici un fel de discutii cu PSD pe aceast tem. Noi asteptm s vedem ce se ntmpl la Bucuresti si vom vedea apoi ce vom face. Deocamdat, nu poate fi vorba despre nici un fel de schimbare. La momentul potrivit, ne vom gndi la schimb rile care trebuie fcute”, a declarat Corneliu Mihalache. Prin urmare, singurele nume vehiculate pentru diverse functii n cadrul institutiilor descentralizate din judet sunt ale unor membri ai PSD. Pentru conducerea Inspectoratului Scolar Judetean Vaslui, un nume foarte des pomenit este cel al Mdlinei Streja, fost inspector general adjunct n perioada 2000-2004. Virgil Bedicov va reveni la conducerea Biroului de Personal al institutiei. Si Ioan Cozma, fostul director al Directiei Muncii, Solidarittii Sociale si Familiei, face, n aceast perioad, eforturi sustinute pentru a reveni n functie. Pe o functie deloc disputat, Luminita Costache, directoarea Autorittii de Sntate Public, nu are nici o emotie, mai ales c s-a orientat foarte bine atunci cnd, cu jumtate de an n urm, s-a nscris n PSD. Un alt nume din plria PSD este cel al lui Dan Buchidu, sigur fost si probabil viitor director al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortelor de Munc.
SECURISTUL TORTIONAR a inceput sa linga labele lui corneliu mihalachi