Realitatea? Murim de foame!

Pentru oricine doreste să cunoască dimensiunile disperării, holurile Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) sunt mai mult decât edificatoare. Expresii ca „ne este din ce în ce mai greu”, „vai de capul nostru” sau „suntem prea necăjiti ca să fim luati în seamă” sunt pe buzele tuturor. Zilnic, pensionarii se asează la rând în fată casieriei, îsi expun situatia limită în care se găsesc si încearcă să facă un împrumut. „Băncile nu se uită la noi si aici este singura solutie de a lua un împrumut. Îmi trebuie banii pentru operatia nevestei mele”, ne-a declarat, ieri, un bătrân. O altă persoană, care tocmai a încasat câteva sute de lei, ne explică pentru ce îi trebuie suma împrumutată:” „Pentru medicamente, care sunt forte scumpe. Este strigător la cer! Sotul meu are o pensie de 160 de lei si nu avem bani nici pentru mâncare”. Intervine o altă pensionară: „Noi suntem permanent în criză, însă pentru ei (nu este greu de intuit pentru cine, n.r.) se găsesc miliarde de lei. În fiecare lună, moare lumea pe capete. Mai bine tăcem din gură, să ne dea si pensia asta mică”. Alimentele, fructele, legumele s-au scumpit între 10 si 60%, medicamentele compensate sau pe retetă cu procente cuprinse între 10 si 30%. Cât despre facturile la întretinere, în prezent este foarte greu să le mai numeri zerourile. Pentru toate aceste nevoi urgente, pensionarii nu au bani. Singura alternativă? Împrumutul.

CARP Vaslui, sub asediu

În luna ianuarie 2008, numărul ajutoarelor bănesti acordate de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Vaslui a crescut cu peste 15% fată de perioada similară a anului trcut. Potrivit datelor institutiei, în prima lună a anului curent s-au acordat 99 de împrumuturi, suma totală pe care au primit-o pensionarii ridicânduse la 204.300 de lei. Majoritatea creditelor au valoarea cuprinsă între 300 si 2.000 lei, dar au fost si persoane care au cerut ajutoare în sumă de 5.000 lei. Traian Pascu, presedintele CARP Vaslui, spune că 40% din împrumuturi sunt luate pentru asistentă medicală, aproximativ 20% din cereri vizează plata întretinerii si a altor servicii, iar restul banilor (în jur de 40%) se duc pe hrană. „Situatia este foarte complicată, mai ales în rândul persoanelor care au pensii foarte mici. Sunt multi pensionari care primesc într-o lună până în 150 de lei, deci o duc foarte prost. Situatia este foarte delicată, pentru că alimentele de bază se scumpesc continuu, la fel si preturile pentru medicamente”, a spus Traian Pascu. În februarie, numărul membrilor care au solicitat bani a fost, din nou, foarte mare. Luna trecută, au fost onorate 98 de cereri, valoarea totală a împrumuturilor ridicându-se la 225.450 lei. Mai mult, în luna martie se asteaptă să fie acordate peste 100 de ajutoare financiare, valoarea estimată a acestora fiind de cel putin 230.000 lei. În 2008, CARP Vaslui a dat 84 de împrumuturi nerambursabile, în vederea efectuării de tratamente medicale, în valoare de 1.260 lei, 91 ajutoare de deces în sumă de 22.320 lei, 57 de ajutoare pentru cruci si sicrie, în cuantum de 13.100 lei.

Pensionarii picheteaza Prefectura

Mâine, între orele 10.00 – 12.00, pensionarii din judetul Vaslui vor picheta Prefectura, nemultumiti de faptul că, din luna aprilie punctul de pensie nu va fi de 45% din salariul mediu brut pe economie, asa cum prevede legea, ci numai 42,2%. Pensionarii au început să facă demersuri încă de luna trecută, când au trimis o scrisoare deschisă presedintelui Traian Băsescu, premierului si presedintilor celor două Camere. În textul scrisorii, ei cereau să fie aplicată legea de majorare a punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut prognozat pentru anul 2009. Semnatarii mai specificau că decizia Guvernului de a stabili valoarea punctului de pensie într-un procent mai mic decât cel prevăzut de lege reprezintă „o diminuare a unui drept câstigat”. Tot în luna februarie, reprezentantii pensionarilor au cerut si aplicarea Legii de majorare a pensiilor pentru grupele I si II de muncă, începând cu 1 ianuarie 2009. Ioan Stamate, presedintele Comitetului Judetean a Sindicatelor Pensionarilor Vaslui, spune că peste 100 de persoane vor protesta, joi, în fata Prefecturii Vaslui. De această dată, vor participa la miting toate cele patru organizati ale pensionarilor, inclusiv din orasele Bârlad, Fălciu si Husi. „Noi am obtinut aprobarea pentru pichetare si asteptăm la actiune pensionari din întreg judetul”, a precizat Stamate.

The post Rate la supravietuire first appeared on Monitorul de Vaslui.

Mai putine sosiri, mai putine înnoptări

Cât priveste sosirile în principalele structuri de primire turistică cu functiune de cazare, turistii au fost „rara avis”. De la 1.963 de sosiri în decembrie 2007, numărul oaspetilor veniti în vizită pe meleagurile noastre a scăzut la 1.860 în decembrie 2008, cu un vârf de sarcină, în luna octombrie, de 4.078 de sosiri. Luate pe grupe de structuri turistice, situatia arată astfel: hoteluri în decembrie 2007 – 1.594 sosiri, fată de 1.348 în decembrie 2008, pensiuni turistice urbane – 85 de sosiri în decembrie 2007 fată de 54 în decembrie 2008. Nu în ultimul rând, în luna decembrie 2008 au trecut pragul pensiunilor turistice rurale 362 de oaspeti. Nici în ceea ce priveste înnoptările în principalele structuri de primire turistică, agentii din turism nu au avut mari motive de bucurie. De la 3.382 înnoptări în decembrie 2007, s-a ajuns ca, peste un an, numărul lor să scadă la 2.813. Dacă la hoteluri s-a mentinut în general acelasi trend, cu un vârf în luna octombrie (6.359 înnoptări), pensiunile turistice urbane au avut mult de pierdut. Mai exact, numărul vizitatorilor care s-au hotărât să-si petreacă noaptea în întruna din bazele turistice s-a redus de la 118 înnoptări, în decembrie 2007, la doar 55, în decembrie 2008. Concluzia este una extrem de dură: afacerile din bransă sunt pe minus, în timp ce contribut ia la propăsirea economiei locale este insignifiantă.

Vasluiul, judet de tranzit pentru turisti

Vaslui este un judet de tranzit, din care mai mult se trimit turisti decât sosesc. Din nefericire, obiectivele turistice locale nu sunt promovate corespunză tor, iar cele mai multe persoane vin în judetul nostru exclusiv în interes de afaceri. „Vasluiul are foarte multe puncte turistice de o importantă deosebită – Băile de la Ghermă nesti, Palatul de la Solesti, Movila lui Burcel si multe altele. Dacă lângă toate aceste puncte s-ar construi câte o pensiune, turismul din judet s-ar putea dezvolta foarte mult”, spune Mihai Bumbu, directorul Agen- tiei de Turism OTT Vaslui. Pentru a avea succes pe acest segment de piată, mai spune Bumbu, este necesară o infrastructură rutieră bună, pensiuni agroturistice de calitate, servicii de prima mână, ghizi calificati. Cât priveste viitorul, pentru sectorul turistic nu se anuntă deloc vremuri bune. Dacă în 2008, gradul de trimitere a turistilor a scăzut la 85%, fată de anul 2007, în acest an, numărul voiajelor se va reduce până la 50%. „Noi lucrăm pe pachete turistice de iarnă si, fată de anii trecuti, miscarea este foarte slabă si la biletele de tratament, la cele de avion, la mini-vacantele de sfârsit de săptămână. Avem mijloace moderne de transport care stau, oameni pregătiti care au sporadic de lucru… Facem tot posibilul să trecem de această criză”, a adăugat Bumbu.

Un minister răsfătat

În ciuda faptului că nu sunt pe profit, operatorii din turism au toate motivele ca, în 2009, să fie optimisti. Pentru anul curent, Ministerul Turismului a primit o alocatie bugetară extrem de consistentă. Astfel, valoarea finantării de la Bugetul de Stat a politicilor publice în domeniul turismului este de circa 10 de ori mai mare decât în 2008. Mai exact, bugetul Ministerului Turismului pentru 2009 se ridică la 397,3 milioane lei, reprezentând 0,06 la sută din PIB. Potrivit reprezentant ilor ministerului, peste 75% din bugetul general vizează realizarea de proiecte de investit ii în infrastructura turistică, cuprinse în Programul de dezvoltare a produselor turistice.

Câteva obiective turistice vasluiene

Municipiul Vaslui:

Ruinele Curtii Domnesti si Biserica „Sf. Ioan” (1490);
Complexul monumental de la Podul Înalt, la 12 km sud de Vaslui.
La 12 km nord de Vaslui, în satul Solesti, se află Casa Memorială Rosseti Solescu, unde se află mormântul Elenei Cuza.

Municipiul Bârlad:

Biserica Domnească, zidită începând cu anul 1634, în timpul domnitorului Vasile Lupu;
Biserica „Sf. Gheorghe”, zidită în 1843; Biblioteca „Stroe Belloescu”, având în prezent peste 150.000 volume si un însemnat număr de carte rară înscrisă în patrimoniul culturalnat ional (1906);
Muzeul „Vasile Parvan” (1914);

Municipiul Husi:

Palatul Domnesc, din sec. al XV-lea si Biserica Domnească, din sec. al XVI-lea;
Biserica zidită de Stefan cel Mare, între 1494 – 1495, devenită biserică episcopală, în 1598, în timpul domniei lui Eremia Movilă.

The post Avem cu ce, dar n-avem cu cine! first appeared on Monitorul de Vaslui.

Ne place carnea de porc, dar…

În prezent, la capitolul carne de porc, România depinde aproape în totalitate de importurile de materie primă. După ce, acum două decenii, tara noastră detinea cel mai mare combinat de crestere a porcilor din Sud-Estul Europei (Comtim, în judetul Timis), acum, am ajuns la „soriciul” europenilor. La fel s-a întâmplat si cu capacitătile de product ie existente la nivelul judetului Vaslui, care au fost „înghitite” de o economie de piată ale cărei performante nu se văd. În aceste conditii, vasluienii, cu exceptia celor care mai reusesc să crească un porc în propriile gospodării, stau la mâna importatorilor. Cum acestia nu îsi permit să piardă din profit, fiecare cent pierdut de leu este adăugat în mod automat la pretul cărnii si al preparatelor de carne. Pe acest fond, scumpirea de 5% de la începutul anului trebuie revizuită cu valori de peste 10%. La această dată, prin magazinele din muncipiul Vaslui un kilogram de salam bun costă 14,90 lei, ceafa de porc – 20,05 lei/kilogramul, muschiul file traditional – 34,05/kilogramul, muschiul tigănesc – 20,30 lei/kilogramul, în timp ce kilogramul de carne face 20 lei.

Ne plac si fructele…

Un alt segment de piată care „frige” buzunarele cetătenilor este cel al fructelor. Chiar dacă în acceptiunea unora acestea ar putea fi trecute usor în grupa „delicateselor”, pentru o alimentatie sănătoasă, fructele sunt extrem de importante. Însă, din cauza distrugerii sectorului pomicol, România mai produce necesarul de fructe doar pentru trei luni pe an. La fel s-a întâmplat si în judetul Vaslui. După restituirile succesive legiferate după anul 1990, plantatii de exceptie au ajuns pe mâna unor persoane fizice, care au trecut la defrisări masive. De la spalieri, sârmă si până la ultima rădăcină din pământ, totul a dispărut, rămânând în picioare aproximativ 2.200 hectare cu livezi. Din nefericire, rezultatele acestui măcel generalizat le resimtim tot mai acut. Din luna noiembrie 2008 si până la această dată, fructele s-au scumpit, deja, cu 20% si pe fondul evolutiei recente a leului, se vor adăuga noi scumpiri, de peste 10%. Acum, pe piata locală un kilogram de mere costă 3,75 lei, iar perele import 8,15 lei/kilogramul. Cât priveste fructele exotice, preturile de vânzare sunt si mai „asezate”: un kilogram de banane costă 4,5 lei, portocalele – 3,45 lei, lămâile – 4,65 iar grapefruit – 4,30 lei.

Da’ cu laptele ce-ati avut?

Pentru ca tabloul neputintei să fie complet, în caruselul scumpirile a intrat si laptele. România importă, anual, peste un milion de litri de lapte, ceea ce reprezintă peste 30% din necesarul de consum si procesare. Desi are un potential agricol fantastic, zootehnia vasluiană nu face exceptie de la incapacitatea cronică de adaptare, pentru a face fată unei concurente tot mai acerbe. În afară de câteva firme specializate, crescătorii de animale nu dispun de o infrastructură modernă de colectare si valorificare a laptelui. Pentru că nu au reusit să se conformeze noilor conditii din domeniu, o mare parte din micii fermieri au pierdut cotele de lapte individuale alocate. Conform unui calcul realizat de specialistii din zootehnie, cele aproximativ 291.000 hectare de teren arabil de la nivelul judetului Vaslui ar putea să întretină fără probleme un septel de animale cel putin dublu. La jumătatea anului trecut, efectivele din judet erau de 85.000 de bovine, 351.000 de ovine si 36.000 cabaline. „Noi avem, la un hectar arabil, de întretinut o vită mare, în loc de trei, care este capacitatea maximă”, a spus un specialist în domeniu. La această dată, în magazinele din oras un litru de lapte de consum se vinde în medie cu 3,90/litrul, iar brânza topită cu 10,50 lei/kilogramul.

The post Economisiti, ca sa supravietuiti! first appeared on Monitorul de Vaslui.