The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Fărâmitare egal sărăcie

În prezent, în judetul Vaslui există circa 250 de exploatatii agricole comerciale, constituite sub diferite forme: societăti comerciale, asociatii familiale, persoane fizice autorizate etc. Fermele exploatează terenurile arabile ale proprietarilor cu contracte de arendă, sau utilizează în comun terenurile si celelalte mijloace de productie. Suprafata totală exploatată de către cele 250 de societăti este de circa 130.000 hectare, ceea ce reprezintă în jur de 45% din suprafata arabilă a judetului. Pentru anul agricol 2008 – 2009, judetul Vaslui dispune de o suprafată arabilă de 291.306 hectare, din care 287.335 hectare în domeniul privat, reprezentând 98,64% si 3.971 hectare în sectorul de stat, adică 1,36%. Pe lângă pierderea fondurilor europene, fărâmitarea terenurilor înlătură si selectarea fermierilor în raport cu potentialul de a produce si scoate pe piată marfă de calitate. Mai mult, lipsa asocierii producătorilor din agricultură reprezintă si un obstacol serios în calea modernizării si eficientizării acestui sector. Din nefericire, practicarea pe scară largă a agriculturii de subzistentă, dublată de o atitudine ostilă fată de astfel de asocieri, caracterizează încă lumea satului. Retinerile agricultorilor de a se organiza în asociatii vin si de la faptul că activitătile economice ar urma să fie înregistrate din punct de vedere fiscal.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Venitul minim, ultima solutie

La nivelul judetului Vaslui, majorarea venitului minim garantat va produce un adevărat cutremur în plan social. În contextul situatiei economice tot mai dificile, cu impact direct asupra cresterii fenomenului de sărăciei absolută, numărul asistatilor se va îngrosa masiv. Mai mult, seceta excesivă prognozată pentru vara acestui an va diminua si mai mult veniturile populatiei din mediul rural, care vor profita din plin de majorarea plafoanelor. Astfel, la cele 14.490 de familii aflate în plată în luna aprilie, s-ar putea adăuga cel putin alte 2.000 de familii sărace. Mai exact, de la circa 57.960 persoane defavorizate beneficiare ale venitului minim garantat, numărul defavorizatilor va creste la peste 65.000 de persoane. Tinând cont de faptul că numai în luna aprilie plătile realizate sau cifrat la suma de 1.992.125 lei, si efortul financiar în plan local fi consistent. De altfel, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, autoritătile locale vasluiene au efectuat cele mai multe plăti în 2008, adică 144.897 de ajutoare sociale achitate efectiv, cu o sumă de peste 17 milioane de lei. Spre comparatie, judetul Botosani a realizat plăti pentru 40.398 de ajutoare, judetul Suceava – 33.622 de ajutoare, judetul Bacău – 82.763 de ajutoare etc.

Sărăcie lucie

Rata somajului în crestere, prăbusirea ofertei locurilor de muncă, înghetarea sau reducerea veniturilor cresc de la o lună la alta numărul nevoiasilor. Începând din trimestrul IV al anului precedent, numărul beneficiarilor de venit minim garantat s-a majorat constant. Dacă în luna septembrie 2008, 12.433 de familii au solicitat asistentă socială în baza Legii nr. 416/2001, în ianuarie 2009, numărul beneficiarilor s-a ridicat la 13.100 de familii. În februarie, numărul familiilor care au solicitat venitul minim a fost de 12.999 familii, pentru ca, în luna martie, numărul asistatilor să crească la 13.310 familii. Luna aprilie a adus o crestere semnificativă, ajungându-se la 14.490 de familii nevoiase care au solicitat ajutor social. Însă, datele oficiale sunt departe de realitătile din sânul comunitătilor, numă rul familiilor care nu dispun de resurse minime de supravietuire fiind mult mai mare. Pe de altă parte, din cauza lipsei resurselor financiare, plătile care se fac reprezintă, în general, circă 50% din cele convenite initial. Printre comunele cu cei mai multi beneficiari de venit minim garantat se numără Dragomiresti – 601 familii; Pungesti – 456 familii; Gârceni – 369 familii etc.

The post Saracia costa mai putin first appeared on Monitorul de Vaslui.

Economia, în derivă

La nivelul judetului Vaslui, prognozele pesimiste vizând comunitătile locale sunt la ordinea zilei. Rata somajului creste de la o lună la alta, oferta locurilor de muncă se află într-o contractie accelerată, iar mediul de afaceri este legat de mâini si de picioare. Lipsa măsurilor anticriză, cresterea impozitului pe forta de muncă si a fiscalitătii în afaceri au spulberat premisele unei relansări economice imediate. Astfel, sectoare de activitate care până mai ieri reprezentau motorul principal al dezvoltă rii economiei judetului sunt într-o suferintă din ce în ce mai accentuată. În sectorul confectiilor, salariatii stau cu securea concedierilor deasupra capului, existând riscul ca, mai devreme sau mai târziu, patronatul să fie obligat să-si revizuiască planurile de afaceri. Pe de altă parte, firmele din constructii mizează încă pe facilităti concrete, dar si pe demararea investitiilor publice pe segmentul de infrastructură. Si sectorul agricol se confruntă cu probleme majore: scumpirea excesivă a costurilor de productie, ineficienta sistemului de subventionare a fermierilor, precum si subfinant area severă de la bugetul de stat. Pe acest fundal de instabilitate economică, spectrul sărăciei acoperă segmente importante ale populatiei active, în timp ce cresterea inflatiei si diminuarea veniturilor erodează masiv puterea de cumpă rare.

Venitul minim salvator

Pentru că sărăcia afectează familiile, si nu indivizii, principala pârghie de protectie socială a celor mai dezavantajati ar trebui să fie venitul garantat. Începând din trimestrul IV al anului precedent, numărul beneficiarilor de venit minim garantat s-a majorat constant. Dacă în luna septembrie 2008, 12.433 de familii au solicitat asistentă socială în baza Legii nr. 416/2001, în ianuarie 2009, numărul beneficiarilor s-a ridicat la 13.100 de familii. În februarie, numărul familiilor care au solicitat venitul minim a fost de 12.999 familii, pentru ca, în luna martie, numărul asistatilor să crească la 13.310 familii. Însă datele oficiale sunt departe de realitătile din interiorul comunitătilor, numărul familiilor care nu dispun de resurse minime de supravietuire fiind mult mai mare. Mai mult, din cauza lipsei resurselor financiare, plătile care se fac reprezintă, în general, circa 50% din cele convenite initial. Spre exemplu, în comuna Gârceni, care are în medie 376 de familii înregistrate pentru venitul minim, singura plată din 2009 s-a efectuat în luna martie si a fost în valoare de 126.834 lei. În comuna Dragomires ti, în ianuarie, cele 653 de familii care au solicitat venitul minim nu au primit nici un leu, în februarie, la fel, pentru ca, în martie, plătile realizate să fie în valoare de 140.500 lei. O situatie similară se înregistrează si în comuna Ivănesti, în luna martie fiind făcută singura plată pentru venitul minim garantat, în valoare de 36.959 lei.

Dependenti de asistenta socială

Ca si în anii trecuti, populat ia judetului este caracterizată de o dependentă majoră de asistenta venită din partea statului. Începând cu anul 2005, numărul persoanelor asistate a crescut considerabil, odată cu diversificarea presta- tiilor sociale si cresterea baremurilor de acordare. Numai în 2007, la nivelul judetului Vaslui s-au acordat drepturi sociale pentru 206.577 de persoane, în timp ce, în 2006, numărul celor care au apelat la asistentă a fost de 111.945 persoane. În acest an, Agentia Judeteană pentru Prestatii Sociale Vaslui gestionează 31 de prestatii sociale. Lunar, apelează la serviciile institutiei un număr mediu de 293.192 beneficiari, iar plătile care se efectuează depăsesc suma de 15.000.000 lei. Practic, în prezent, 65% din populatia judetului Vaslui, care este de 455.049 persoane, beneficiază de unul din drepturile sociale prevăzute de lege. Mai mult, la aceste prestatii se adaugă asistenta acordată de alte ministere sau de administrat iile locale, la sfârsitul anului 2008 existând 45 de forme de sprijin financiar. Plaja drepturilor sociale este extrem de variată: ajutoare pentru încălzirea locuintei, trusoul nou-născutilor, sprijinul financiar la constituirea căsătoriei sau indemnizatiile lunare pentru persoanele cu handicap.

The post Vasluiul, epicentrul unui milion de muritori de foame first appeared on Monitorul de Vaslui.

The post Sub spoiala, saracie lucie! first appeared on Monitorul de Vaslui.

Concedierile continuă

Potrivit Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Muncă (AJOFM) Vaslui, până la această dată au fost disponibilizate colectiv 1.381 de persoane. Începând cu ultimul trimestru al anului 2008, calendarul concedierilor arată astfel: noiembrie – 292 de persoane; decembrie – 523 persoane; ianuarie – 424 persoane; februarie – 142 persoane. În total, au apelat la reducerea numărului de angajati peste 36 de societăti, din toate domeniile de activitate. Pentru luna martie, au fost anuntate 859 de concedieri, iar până în prezent func- tionarii AJOFM au acordat servicii de preconcediere pentru 673 de persoane care urmează să fie disponibilizate. De regulă, între numărul de concedieri anuntat de către un agent economic si cel înregistrat la AJOFM intervin anumite diferente. Spre exemplu, o persoană concediată, care nu are vechimea necesară pentru a beneficia de indemnizatia de somer, nu mai este înregistrată; o persoană disponibilizată intră direct la pensie; o persoană disponibilizată este într-un concediu de boală si se înregistrează ca somer cu o lună mai târziu etc. Cât priveste perioada aprilie – mai, sapte agenti economici vasluieni au anuntat disponibilizarea a 554 de persoane. Cum prognozele Ministerului Muncii prevăd o cres- tere semnificativă a ratei somajului la nivel national, nu este deloc greu de prevăzut cum va evolua piata muncii. Ovidiu Copacinschi spune că situatia socio-economică din judetul Vaslui se va deprecia si în urmă- toarele luni, adică vor avea loc concedieri, restrângeri de activitate si intrarea în faliment a multor societăti. Degradarea mediului de afaceri se va accentua până în luna iulie. Ce va fi după…

Plan anticriză? Nu există!

Pentru a pune la punct un plan viabil anticriză, care să ajute mediul economic să depăsească perioada dificilă, reprezentantii patronatelor au sintetizat o platformă de măsuri imediate. Din păcate, până la această oră, nu a fost pusă în practică nici o măsură din acest plan. Ovidiu Copacinschi a precizat că singurele măsuri de combatere a crizei sunt cele care duc la revigorarea activitătii si de crestere a productiei. „Cea mai simplă si la îndemână măsură, care nu întelegem de ce nu se ia în această perioadă, este compensarea datoriilor între stat si operatorii economici”, a arătat Copacinschi. Având în vedere că judetul Vaslui este în Zona de Dezvoltare Nord-Est, cea mai săracă din tară si din Europa, patronatul local a propus să se facă o impozitare diferentiată pe zone si regiuni economice. Astfel, firmele din zonele mai sărace vor fi ajutate să reducă decalajul în raport cu regiunile mai dezvoltate.

The post Teoretic, asteptam. Practic, rabdam. first appeared on Monitorul de Vaslui.

Dependenti de asistenta socială

Ca si în anii trecuti, populatia judetului este caracterizată de o dependentă majoră de asistenta venită din partea statului. Începând cu anul 2005, numărul persoanelor asistate a crescut considerabil, odată cu diversificarea prestatiilor sociale si cresterea baremurilor de acordare. Numai în 2007, la nivelul jude- tului Vaslui s-au acordat drepturi sociale pentru 206.577 de persoane, în timp ce, în 2006, numărul celor care au apelat la asistentă a fost de 111.945 persoane. În acest an, Agentia Judeteană pentru Prestatii Sociale Vaslui gestionează 31 de prestatii sociale. Lunar, apelează la serviciile institutiei un număr mediu de 293.192 beneficiari, iar plătile care se efectuează depăsesc suma de 15.000.000 lei. Practic, în prezent, 65% din populatia judetului Vaslui, care este de 455.049 persoane, beneficiază de unul din drepturile sociale prevăzute de lege. Mai mult, la aceste prestatii se adaugă asistenta acordată de alte ministere s-au administrat ii locale, la sfârsitul anului 2008 existând 45 de forme de sprijin financiar. Plaja drepturilor sociale este extrem de variată: de la ajutoare pentru încălzirea locuintei, trusou pentru nou născuti, sprijin financiar la constituirea căsătoriei si până la indemnizatii lunare pentru persoanele cu handicap.

FMI, „salvatorul” de serviciu

E oficial! Scrisoarea prin care România solicită ajutor financiar a fost transmisă Comisiei Europene. Si mai evident este faptul că, odată cu „furcoiul” de miliarde de euro, pentru populatia care trăieste din niste salarii modeste vin vremuri foarte grele. Pentru mult timp, cuvintele la ordinea zilei vor fi: austeritate, economisire, concediere, iar seara, la cină, vom pune în farfurii strategii, controale, sanctiuni etc. De altfel, experienta vechilor acorduri încheiate de România, precum si evolutia economiilor din tările care au apelat recent la „reteta” Fondului Monetar International nu lasă loc de interpretări optimiste. De la pensionari si până la salariatii din domeniul public sau muncitorii din sectorul privat, în cel mai bun caz, veniturile vor fi înghetate. Pe de altă parte, este posibil ca „ghilotina” fiscalitătii să fie pusă în functiune si mai abitir, iar avalansa de majorări ale taxelor si impozitelor vor secătui si mai mult portofelele cetătenilor. Rămâne speranta ca o parte din sumele împrumutate să fie directionate pentru relansarea sistemului privat, prin acordarea de credite avantajoase.

The post Austeritate la micul dejun, concedieri la cina first appeared on Monitorul de Vaslui.

„Rezistenti”

la educatia sexuală DGASPC Vaslui, în colaborare cu Fundatia „Sera România”, a implementat în perioada 1 iunie 2006 – 1 aprilie 2008 proiectul „Prevenirea abandonului prin prevenirea sarcinii nedorite”. În cadrul acestuia, asistentii sociali au mers în diverse comunităti rurale pentru a oferi consiliere femeilor. Au fost făcute 1.180 de vizite, fiind consiliate 457 de femei. Din numărul celor consiliate, 23 au renuntat la contraceptie, 15 au rămas gravide după consiliere, iar 5 si-au abandonat copiii în unitatile sanitare. Cinci femei din rândul celor consiliate au decis să-si mentină copiii în familie, desi erau decise initial să solicite o mă- sură de protectie specială, imediat după nastere. Comunitătile cu cele mai multe beneficiare ale proiectului au fost comuna Ciocani, cu 36 de beneficiare, cu vârste între 16 si 41 ani, din care cu risc major de abandon 3 cazuri si cu risc de abandon la limită 5 cazuri, comuna Puscasi a avut 20 de beneficiare, cu vârste între 16 si 42 ani, din care cu risc major de abandon 3 cazuri si cu risc de abandon la limită 2 cazuri, comuna Todiresti – 11 beneficiare, cu vârste între 16 si 38 ani, din care cu risc major de abandon 4 cazuri si cu risc de abandon la limită un caz, comuna Solesti – 28 beneficiare, cu vârste între 16 si 44 ani, din care cu risc major de abandon 3 cazuri, comuna Gârceni – 52 beneficiare, cu vârste între 16 si 45 ani, din care cu risc major de abandon 4 cazuri si cu risc de abandon la limită un caz. Concluziile asistentilor sociali au fost că aceste femei au un nivelul educational scăzut, iar resursele lor materiale si financiare sunt precare. În schimb, toate beneficiarele au fost receptive la informatiile despre metodele de contracep- tie si la modul de folosire a acestora. Dacă cele mai multe dintre autoritătile locale au „tolerat” derularea proiectului, primăriile comunelor Deleni si Găgesti nu au dorit să beneficieze de serviciile oferite în mod gratuit, pe motiv că populat ia feminină este în general îmbătrânită. Si mai ignorante sau dovedit a fi autoritătile locale din comunele Albesti, Dănesti, Laza, Muntenii de Jos, Pungesti si Stănilesti, care au considerat că nu este necesară implementarea unui astfel de proiect, deoarece medicii de familie sunt cei care au competentă de consiliere si planificare familială. Mai mult, asistenti sociali nu s-au confruntat numai cu obtuzitatea autoritătilor, dar chiar si cu cea a medicilor de familie, care au refuzat să colaboreze cu DGASPC Vaslui, dar si cu femeile care aveau nevoie de consiliere privind planificarea familială. În plus, după o nouă modă, femeile din familii sărace, la limita subzistentei, refuză să folosească o metodă de contraceptie, considerând un nou copil o sursă de venit, întelegând total gresit noua legislatie. Anul trecut, Comisia pentru Protectia Socială a analizat 2.912 cazuri, din care 965 de ordin social, iar 1.815 cazuri medicale si 132 orientări scolare si profesionale. Au fost dispuse 172 de plasamente ale copiilor abandonati, dintre care 70 la asistent maternal profesionist, 52 de copii între 0 si 2 ani: la rude până la gradul IV (bunici, frati, unchi) – 74; la serviciul public specializat (centre de plasament, case de tip familial) – 14, din care 4 sunt deficienti si nu avem unităti în judet, 14 la familii/persoane, si 2 la organizatii private autorizate. Fată de alti 46 de copii s-a luat măsura supravegherii specializate, pentru că acestia au săvârsit o faptă penală, dar nu puteau răspunde penal. Dintre acestia 14 au avut până în 10 ani, 24 între 10 si 14 ani si 8 între 14 si 16 ani. Printre principalele cauze care determină comportamentul delicvential, în acelasi raport, Comisia pentru Protectia Copilului enumeră „nivelul economic al familiilor acestora, sub standardul minim de subzistentă; stil familial educational deficitar; mediul social predispozant săvârsirii de fapte penale”.

Fără sprijinul părintilor

1.815 copii au fost încadrati într-o categorie de persoană cu handicap, anul trecut, pe baza propunerilor formulate de către Serviciul de evaluare complexă din cadrul DGASPC. Dintre acestia, 12% au fost încadrati în grad de handicap usor; 25% în grad de handicap mediu; 20,35% în grad de handicap accentuat; 8,40% în grad de handicap grav; 32% în grad de handicap grav cu asistent personal, 2,25% în grad de handicap grav cu asistent personal- nevăzător cu însotitor. Din totalul copiilor încadrati întrun grad de handicap, 73,56% sunt copii de peste 7 ani. 62,83% dintre acesti copii provin din mediul rural si 37,17% din mediul urban. Fată de anul anterior, numărul copiilor încadrat i într-un grad de handicap a crescut cu 75 de noi cazuri. „La acest capitol, putem constata, cu regret, lipsa de preocupare din partea unor părinti în efectuarea de demersuri pentru recuperarea copilului, fiind interesati mai mult de drepturile bănesti si facilităt ile acordate ca urmare a încadră rii într-un grad de handicap. Sunt si părinti care invocă lipsa resurselor financiare sau a serviciilor de recuperare, mai ales în mediul rural. Cei drept sunt si părinti care fac eforturi deosebite pentru recuperarea copilului sau diminuarea efectelor determinate de handicap, creînd astfel conditii si un confort corespunzător pentru crestere si educare”, se spune în raportul mentionat.

The post Copiii statului first appeared on Monitorul de Vaslui.

Criza economică creste numărul asistatilor

Explicatiile diminuării masive a bugetelor familiilor din judet, a imposibilităt ii asigurării din surse proprii a un trai decent sunt multiple. În primul rând, este vorba despre concedierile aproape cotidiene si trimiterea în somaj a unei părti însemnate a fortei de muncă. De altfel, pe lângă cifra de someri cu sau fără indemnizatie, există un număr însemnat de persoane care nu sunt înregistrate în nici o statistică ca neavând un loc de muncă. De asemenea, înghetarea salariilor sau reducerea lor, eliminarea anumitor sporuri si premii, aduce alte familii în situatii limită. Nu trebuie uitate nici persoanele care au plecat la muncă în străinătate si au luat în tările de rezidentă copiii si care, în ultima vreme, au început să se întoarcă acasă. Dacă la consecintele negative ale crizei economice adăugăm si starea generală de sărăcie, care se perpetuează în râdul comunitătilor locale, se explică interesul maxim pentru oricare tip de asistentă.

Primarul stabileste dreptul

Pentru a beneficia de alocatia complementară, familiile care se încadrează în limitele de venituri trebuie să depună la primăriile comunale un dosar. În respectiva documentatie, petentii trebuie să precizeze totalul veniturilor realizate în luna anterioară solicitării dreptului social. După ce asistentii sociali din cadrul primăriilor efectuează o anchetă socială prin care să stabilească veridicitatea celor declarate, edilul dă o dipozitie prin care stabileste dreptul. Odată solutionat, dosarul se transmite la AJPS Vaslui, care va plăti alocatia complementară în functie de numărul copiilor, până la data în care acestia împlinesc vârsta 18 ani. Spre deosebire de alocatia de stat, care este un drept universal, achitarea de către stat a alocatiei complementare este conditionată de continuarea sudiilor scolare. Cuantumul alocatiei complementare este următorul: familia cu un copil – 50 lei; familia cu doi copii – 60 lei; familia cu trei copii – 65 lei; familia cu patru si mai multi copii – 70 lei. De asemenea, valoarea alocatiei complementare cu venit minim garantat este următoarea: familia cu un copil – 63 lei; familia cu doi copii – 75 lei; familia cu trei copii – 81 lei; familia cu patru si mai multi copii – 88 lei.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Atac psihologic fatal

Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui, a spus că, începând cu ultimele trei luni din 2008, în rândul oamenilor de afaceri vasluieni s-a manifestat cu pregnantă componenta psihologică a crizei economice. Din cauza acestui atac psihologic, devastator pe timp de criză, agentii economici au intrat în derută. „Nesiguranta firmelor a fost accentuată si de pozitionarea băncilor comerciale, care au avut rezerve în a mai credita activitatea economică”, a spus Ovidiu Copacinschi (foto jos). La toti acesti factori perturbatori s-a adăugat si comportamentul inadecvat al statului, care a acumulat datorii imense fată de operatorii economici. „Toate aceste realităti au condus, în final, la importante concedieri din sectorul privat. Cu sigurantă, până în luna aprilie, vor mai avea loc disponibilizări, însă văd o stabilizarea a situatiei economice în luna aprilie-mai”, a adăugat Ovidiu Copacinschi. Reprezentantul patronatului vasluian a explicat că amelioararea mediului de afaceri este conditionată de aplicarea unor măsuri urgente de către stat, respectiv Guvern. Astfel, ar trebui compensate de urgentă datoriile înregistrate între stat si agentii economici; institutiile publice să efectueze plata integrală a creantelor existente către firme; băncile să intre într-o stare de normalitate în ceea ce priveste politicile de creditare.

Rata somajului a luat-o razna

Pe acest fundal economic sumbru, firmele au început să îsi recalibreze planurile de afaceri si să identifice surse de economii care să le permită continuarea activitătii. Cum era de asteptat, în prima linie de sacrificiu au fost angajatii. În consecintă, s-a trecut la disponibilizări individuale sau colective. Potrivit datelor furnizate de către Agentia Judeteană pentru Ocuparea Fortei de Muncă Vaslui, în ultimele două luni ale anului 2008, au intrat în somaj 2.023 de persoane, din care 815 persoane au fost disponibilizate colectiv. În acest ritm, la data de 31 decembrie 2008, rata somajului înregistrată la nivelul judetului Vaslui era de 10,2%. Mai exact, 16.458 de someri, din care 4.978 se aflau în perioada de indemnizatie si 11.480 de persoane neindemnizate. O crestere evidentă a numărului de someri, dacă ne raportăm la perioada similară a anului 2007, când au fost în somaj 15.619 persoane, adică o rată de 9,6%. Grav este faptul că, odată cu intrarea în noul an, spectrul somajului capătă o nouă dimensiune. Până în prezent, nu mai putin de 14 societăti si-au anuntat intentia de a face noi concedieri, pentru 914 salariati, până în luna martie Replicile seismului de pe piata de muncă locală s-au concretizat în plasarea judetului Vaslui pe primul loc pe tară în ceea ce priveste rata somajului. Conform ultimelor date statistice, în noiembrie 2008, judetul Vaslui ocupa un nedorit loc II, imediat după judetul Mehedinti, în conditiile în care rata somajului la nivel national era de 4,1%. Între timp, i-am depăsit si pe săracii (la propriu) mehedinteni…

The post Somaj si saracie first appeared on Monitorul de Vaslui.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.