pericol - Monitorul de Vaslui

Pericol de inundatii

Danut Ciobanu — Sun, 12 Jul 2009 22:45:22 +0000

Av�nd �n vedere estim�rile meteorologice pentru intervalul 11 iulie (ora 12.00) – 12 iulie (ora 21.00), care prev�d averse, cu caracter torential ce pot dep�si 25-30 litri pe metrul p�trat (l/mp), izolat 50 l/mp, se pot produce scurgeri importante pe versanti, torenti, p�raie si formarea de viituri rapide ce pot avea efect de inundatii locale si cresteri de niveluri si debite pe unele r�uri mici. Bazinele hidrografice afectate sunt: Viseu, Iza, Timis, Caras, Nera, Cerna, Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Arges, Ialomita, Siret si Prut, aferente judetelor Maramures, Bistrita N�saud, Caras Severin, Mehedinti, Gorj, Dolj, Sibiu, V�lcea, Brasov, Arges, Dambovita, Prahova, Buz�u, Covasna, Vrancea, Galati, Harghita, Bac�u, Vaslui, Iasi, Neamt, Suceava si Botosani. Ca urmare a prognozei hidrologice, Directia Apelor Prut a trimis atentionari c�tre toate Comitetele Locale pentru Situatii de Urgent� din judetele Botosani, Iasi, Vaslui si Galati. Toate Comitetele Locale pentru Situatii de Urgent� vor actiona �n conformitate cu m�surile prev�zute �n planul propriu de ap�rare �mpotriva inundatiilor, gheturilor si polu�rilor accidentale, lu�nd de urgent� m�surile necesare pentru: monitorizarea evolutiei fenomenelor hidro – meteorologice periculoase; asigurarea scurgerii pe cursurile de ap�, �n special la poduri si podete; �ndep� rtarea obstacolelor din albiile cursurilor de ap�, precum si a oric�ror depozite de materiale de pe forma- tiunile torentiale, pentru a nu fi antrenate �n cursurile de apa; cur�tarea si amenajarea de rigole de colectare si dirijarea apelor pluviale. Directia Apelor Prut asigur� �n continuare functionarea �n deplin� sigurant� a digurilor, barajelor si echipamentelor hidromecanice, astfel �nc�t apele s� fie conduse spre aval �n mod controlat, numai prin zonele stabilite prin planurile de ap�rare, intervenind operativ cu personal calificat, utilaje si stocul de ap�rare din dotare, acolo unde va fi cazul.

The post Pericol de inundatii first appeared on Monitorul de Vaslui.

Mai putine betoane, mai multe parcuri

Danut Ciobanu — Wed, 08 Apr 2009 22:05:52 +0000

Municipiile si orasele din judetul Vaslui sunt �nc� pe minus la capitolul spatii verzi. Chiar dac� sunt �n expansiune, zonele verzi mai au de „�nghitit” multe hectare de beton. Cu exceptia municipiului B�rlad, care �ndeplineste norma minim� european� de 26 metri p�trati de spatii verzi pe cap de locuitor, restul localit�tilor urbane mai au de lucrat. �n municipiul Vaslui, parcurile reprezint� 21 mp/cap de locuitor, iar �n orasul Murgeni, unui locuitor �i revin doar 15,6 mp/spatii verzi. Pentru refacerea zestrei de verdeat�, autorit�tile locale au �n fat� patru ani de investitii, p�n� �n 2013 toate orasele din tar� fiind obligate s� ating� norma european� de spatii verzi. �n paralel, au fost m�rite amenzile pentru persoanele care pun �n pericol spatiile verzi existente. Astfel, pentru schimbarea destinatiei terenurilor sau alte ilegalit�ti, sanctiunile sunt cuprinse �ntre 3.000 si 60.000 de lei. Suprafetele verzi din zonele urbane ale judetului Vaslui sunt departe de idealul verde european. Ca si �n cazul p�- durilor defrisate crunt dup� anul 1989 (dou� hectare de p�dure au disp�rut zilnic �n zona Moldovei), si spatiile verzi au avut mult de suferit. Chiar dac� �n ultimii ani comunit�tile locale au pus accentul pe extinderea zonelor verzi, normele europene si mondiale nu ne avantajeaz� deloc. �n UE, norma minim� acceptat� este de minim 26 de metri p�trati (mp) de spatii verzi pe cap de locuitor. Pentru a puncta important a deosebit� a verdetei, Organizatia Mondial� a S�n�t�tii pluseaz� si recomand� o suprafat� de 50 mp/spatii verzi pe cap de locuitor. Mai mult, mari capitale europene, precum Stockolm sau Londra, detin adev�rate recorduri �n domeniu, cu 83, respectiv 64 mp/ spatii verzi pe cap de locuitor. Potrivit Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Vaslui, �n orasele vasluiene mai este mult de lucrat la dezvoltarea parcurilor, gardurilor vii etc. �n municipiul Vaslui, spatiile verzi reprezint� 21 mp/cap de locuitor. Conform acelorasi date, �n municipiul B�rlad, suprafetele verzi amenajate au crescut spectaculos la 26,01 mp/locuitor, iar �n municipiul Husi, fiecare locuitor se poate bucura de 19,85 mp de spatii verzi. Nu �n ultimul r�nd, �n orasul Murgeni, parcurile si alte amenaj�ri cu plantatii de arbori si arbusti sunt de 15,6 mp/cap locuitor, iar �n Negresti, de 20,13 mp spatii verzi/cap locuitor. „Spatiile verzi reprezint� o categorie functional� �n cadrul localit�tilor sau aferent� acestora, care au drept component� principal� vegetatia. Scopul principal al amenaj�rii spatiilor verzi �l constituie ameliorarea st�rii mediului si armonizarea peisajelor modificate sau amenajate cu cele naturale, asigur�nd conditii ambientale optime desf�sur�rii activit�tilor sociale”, spune Alina L�z�rescu, purt�tor de cuv�nt la APM Vaslui.

„Cincinalul” verde

Pentru reabilitarea zonele verzi, autorit�tile administratiei publice locale au obligatia de a �ntocmi un program al c�rui obiectiv este asigurarea unei suprafete de spatiu verde de minim 26 mp/locuitor. Pentru a se ajunge la aceast� suprafat�, se va face o trecere gradual�, respectiv p�n� la data de 31 decembrie 2010 s� se ajung� la 20 mp/cap de locuitor de spa- tiu verde, iar p�n� la 31 decembrie 2013, la 26 mp/cap locuitor. Adaptarea legislatiei a avut �n vedere degradarea spatiilor verzi de pe teritoriul localit�- tilor din Rom�nia, cauzat� de distrugerea acestora ca urmare a dezvolt�rii activit�tilor economice si sociale. „Spatiul verde nu este un moft, ci o necesitate esential� �n orice oras modern, nu doar din motive estetice, urbanistice, peisagistice, ci si pentru s�n�tatea locuitorilor si pentru o viat� social� normal�. Aceste zone tebuie s� furnizeze omului un spatiu de recreere si refugiu fizic si psihic, f�r� de care stresul vietii urbane ar fi greu de st�p�nit”, sustin specialistii APM Vaslui.

Amenzi grele pentru distrugerea parcurilor

Conform OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, de- tin�torii, cu orice titlu, de terenuri pe care se g�sesc perdelele si aliniamentele de protect ie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii sunt obligati s� le �ntretin�, pentru �mbun�t�tirea capacit�tii de regenerare a atmosferei, protectia fonic� si eolian�. Constituie contraventii si se sanctioneaz� cu amend� de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoane fizice, si de la 25.000 lei la 50.000 lei, pentru persoane juridice, �nc�lcarea urm�toarelor prevederi legale: obligatia autorit�tilor administratiei publice locale, precum si a persoanelor fizice si juridice, dup� caz, de a nu schimba destinatia terenurilor amenajate ca spatii verzi prev�zute �n planurile urbanistice. Tot cu amenzi cuprinse �ntre 5.000 si 60.000 de lei se sanctioneaz� �nc�lcarea urm�toarelor prevederi legale: obligatia autorit�tilor publice locale de a nu schimba destinat ia terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prev�zute ca atare �n documentatiile de urbanism, de a nu reduce suprafet ele acestora, ori obligatia de a nu le str�muta.

The post Mai putine betoane, mai multe parcuri first appeared on Monitorul de Vaslui.

Danut Ciobanu — Mon, 06 Apr 2009 22:00:06 +0000

Agricultorii vor primi la timp toate subventiile promise si prev�zute �n buget au anuntat reprezentantii Ministerului Agriculturii. Specialistii din domeniul agricol au precizat c� se fac eforturi extraordinare cu noua echip� de la Agentia de Pl�ti si Interventie �n Agricultur�, pentru a efectua pl�tile la timp. Conducerea ministerului de resort i-a avertizat pe sefii directiilor agricole judetene care au pl�tit mai putini bani pentru subventia de motorin� c� vor fi demisi s�pt�m�na viitoare. Ministerul Agriculturii va avea bani pentru toate pl�tile promise, chiar dac� Guvernul va lua temporar, sub form� de �mprumut, din visteria acestuia aproape dou� miliarde de lei.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.

Politele foamei

Danut Ciobanu — Wed, 18 Mar 2009 23:00:32 +0000

Pentru multi fermieri vasluieni, asigurarea agricol� este �nc� o mare necunoscut�. Chiar dac� seceta din 2007 i-a ruinat, pentru c�, nefiind asigurati, nu au primit de desp�gubiri, agricultorii nu au �nv�tat nici acum lectia, prefer�nd s� se ia, �n fiecare an, la tr�nt� cu fortele naturii. Conform legii, arendasii au obligatia s� asigure suprafetele pe care le exploateaz�. Asta �n teorie; �n practic�, multe societ�ti nu se conformeaz�. Astfel, �n judetul Vaslui, peste 30.000 hectare de culturi agricole de toamn� nu sunt puse la „ad�post financiar”. Mai mult, din experienta ultimilor ani, �n cazul culturilor de prim�var�, volumul asigur�rilor este si mai redus. Practic, suprafete �ntinse nu sunt securizate, ceea ce va face ca, �n cazul unor fenomene naturale extreme, fermierii s� piard� tot. Din nefericire, prognozele meteo pentru sf�rsitul prim�verii sunt sumbre. Potrivit specialistilor, �n luna mai, �n sudul Moldovei se vor �nregistra deficite accentuate de umiditate. Pentru fermierii vasluieni, asigurarea culturilor agricole nu reprezint� �nc� o prioritate. Dac� la nivelul t�rilor europene asigurarea suprafetelor cultivate este obligatorie si toate culturile sunt puse la ad�post, la noi, actiunea are un caracter optional. Nici seceta devastatoare din cursul anului 2007, nici falimentul iminent cu care s-au confruntat sectorul agricol nu i-au convins pe fermieri s� �si asigure culturile. De fiecare dat� c�nd au avut loc fenomene meteorologice extreme, statul s-a sesizat si a declarat zonele respective ca fiind calamitate. �n consecint�, autorit�tile au pompat sume imense de la bugetul public �n vederea achit�rii desp� gubirilor pentru culturile agricole asigurate. �n schimb, fermierii care nu si-au securizat culturile nu au primit nici un leu drept desp�gubire. Cu toate acestea, o parte din lucr�torii din agricultura local� nu au �nv�tat lectia dur� din 2007 si perpetueaz� un tip de mentalitate, care nu are nimic �n comun cu o agricultur� modern�. Mai mult, potrivit legii arend�rii aflat� �n vigoare, arendasii au obligatia s�-si asigure toat� suprafat� pe care o lucreaz�. �ns�, �n prezent, la nivelul judetului Vaslui sunt foarte multe societ�ti comerciale care exploateaz� terenuri agricole �n arend� si nu au �ncheiat polite de asigurare. Cum actul normativ nu mentioneaz� institutiile care ar trebui s� fac� verific�rile �n teren si, �n caz de nerespectare a legii, s� aplice sanc- tiune contraventionale, nimeni nu se sesizeaz�. Potrivit datelor oferite de c�tre Directia pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui, dintrun total de 89.999 de hectare �ns�m�ntate cu culturi de toamn�, au fost asigurate numai 57.890 hectare. Restul suprafetei, care totalizeaz� 31.499 hectare, nu a fost asigurat� si, �n cazul unor fenomene naturale extreme, nu vor fi acordate desp�gubiri. Gigel Crudu, directorul executiv adjunct al DADR Vaslui, a spus c� asigurarea culturilor este extrem de important� pentru fermieri, pentru c�, �n acest fel, se gestioneaz� cu mai mult� sigurant� riscurile din agricultur�. „�n momentul c�nd se produc fenomene extreme, cum ar fi seceta, �nghet, inundatii, societ�tile agricole sau persoanele fizice care au asigurate suprafetele �ns�m�ntate primesc desp�gubiri. Cu acesti bani, ei vor dispune de resursele financiare necesare pentru a continua ciclul agricol de productie”, a precizat Gigel Crudu.

Pericol de secet�

Previziunile meteorologice pentru sf�rsitul prim�verii sunt din cele mai �ngrijor�toare. �n prognoza pe trei luni, specialistii din domeniu anticipeaz� fenomene meteo extreme, care se vor manifesta �n diferite zone ale t�rii. Mai exact, seceta s-ar putea instala din nou �n partea de sud si sud-est a t�rii �ncep�nd cu luna mai, anunt� reprezentantii Institutului National de Meteorologie si Hidrologie (INMH). �ntr-un asemenea scenariu, culturile agricole de la nivelul judetului Vaslui ar fi lovite sever, exist�nd riscul calamit�rii unor suprafete �ntinse. Pierderile ar fi �ntr-adev�r considerabile, dac� tinem cont de faptul c� majoritatea culturilor au trecut iarna �n condiitii excelente, iar stadiul dezvolt�rii vegetale este maxim. „Pe suprafete agricole din Dobrogea, B�r�gan si sudul Moldovei se vor �nregistra deficite accentuate de umiditate”, anunt� INMH. �n aceste conditii, un rol important va avea punerea �n functiune a sistemului de irigatii, care la nivelul judetului acoper� o suprafat� de circa 25.000 hectare arabile. Tot �n luna mai, temperaturile pot sc�dea (de la 25-30 de grade C la -2- 0 grade C) ating�ndu-se limita de �nghet. �n aceste conditii cel mai afectat sector va fi cel pomicol, care poate �nregistra pierderi de p�n� la 100%.

Din 2010, asigurare obligatorie

�n data de 11 martie, doi reprezentanti ai DADR Vaslui au participat la Palatul Parlamentului la Conferinta National� de Asigur�ri Agricole. La manifestare au participat reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, B�ncii Mondiale, Societ�t ilor de Asigurare, Federatia AGROSTAR, directiile agricole judet ene etc. Tema discutiilor a vizat cadrul legislativ specific asigur�rilor agricole si modific�rile preconizate. �n acest context, autorit�tile au subliniat intentia de introducere a obligatiei asigur�rilor agricole �ncep�nd cu anul 2010. �n paralel, la Camera Deputatilor va fi initiat� o modificare a Legii nr. 381/2002 privind acordarea de desp�gubiri �n caz de calamit�ti �n agricultur�. De asemenea, la Ministerul Agriculturii sunt �n lucru trei proiecte de acte normative privind: subventionare cu 50-80% a primei de asigurare; agrearea societ�tilor de asigurare si de asigurare reasigurare; aprobarea listei cu plante si animale care vor beneficia de prima de asigurare. �n prezent, societ�tile de profil fac asigur�ri �n caz de grindin�, ploaie torential�, incendii, alunec�ri de teren. �n cazul producerii fenomenelor naturale extreme de secet�, inundatii, �nghet, care au cuprindere pe areale �ntinse, statul declar� respectivele zone calamitate si acord� desp�gubiri.

The post Politele foamei first appeared on Monitorul de Vaslui.

Monitorul de Vaslui — Mon, 23 Feb 2009 23:00:16 +0000

Pe fondul efectelor crizei economice si al restrictiilor financiare de care este lovit judetul nostru dup� adoptarea bugetului de stat al Rom�niei pe 2009, Consiliul Judetean (CJ) Vaslui vrea s� accelereze implementarea proiectului care priveste reabilitarea sistemelor de alimentare cu ap�, a celor de canalizare si a statiilor de epurare din Vaslui, B�rlad, Husi si Negresti. La CJ exist� seriose temeri c� banii �mprumutati de Ministerul Finantelor Publice pentru finantarea investitiilor prioritare de mediu si gospod�rirea apelor, datorit� acelorasi motive, ar putea lua alte destinatii. �n aceste conditii, �n urm� toarea lor sedint�, care va avea loc pe 27 februarie, consilierii judeteni vor avea �n fat� un proiect de hot�r�re prin care urmeaz� s� �l mandateze pe Vasile Mihalachi, presedintele CJ, pentru implementarea subprogramului „Reabilitare sistem alimentare cu ap�, a sistemului de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate �n Vaslui, B�rlad, Husi si Negresti” si pentru semnarea documentelor. „Aceast� hot�r�re este necesar� pentru realizarea unei relatii c�t mai functionale �ntre CJ Vaslui si Ministerul Mediului si Gospod�rii Apelor, pe de o parte, si CJ Vaslui si Ministerul Finantelor Publice, contractantul �mprumutului, pe de alt� parte”, a declarat Vasile Mihalachi. La �nceputul anului 2006, Ministerul Mediului si Gospod�ririi Apelor aducea la cunostinta CJ Vaslui semnarea memorandumului privind aprobarea contract� rii de c�tre Ministerul Finant elor Publice a unui �mprumut de p�n� la 1.441.000.000 EURO, �n perioada 2006 – 2009, pentru finantarea investitiilor prioritare de mediu si gospod� rirea apelor �n vederea �ndeplinirii angajamentelor asumate de Rom�nia �n procesul de aderare la Uniunea European�, semnat de Ministerul Mediului si Gospod�ririi Apelor, Ministerul Finantelor Publice si de Ministerul Economiei si Comertului. �n respectivul memorandum judetul Vaslui se afla la pozitia 3.2. „Reabilitarea sistemului de alimentare cu ap�, a sistemului de canalizare si a statiilor de epurare a apei uzate din municipiile Vaslui, B�rlad, Husi si orasul Negresti”. Printr-o hot�r�re de Guvern din 26 aprilie 2006 au fost aprobati indicatorii tehnico – economici ai obiectivului de investitie, iar printr-o ordonant� din 9 august 2006 s-a aprobat finan- tarea subprogramului. Valoarea total� a acestuia este de 249.581 mii lei (67.874 mii euro), din care valoarea total� a cheltuielilor eligibile este de 241.421 mii lei (65.655 mii euro). Din aceast� sum� Ministerul Mediului si Gospod�ririi Apelor asigur� o finantare de 75%, adic� 181.066 mii lei (49.241 mii euro), iar CJ Vaslui �i revine s� asigure cota de cofinantare de 25%, adic� 60.355 mii lei (16.414 mii euro), plus cheltuieli neeligibile de 8.160 mii lei (2.219 mii euro). Lucr�rile la aceste investitii au �nceput �n luna iunie 2008. Asa cum spune Vasile Mihalachi, �n acest an, lucr�rile vor continua �n functie de bugetul care va fi acordat CJ Vaslui de c�tre Ministerul Mediului.

The post first appeared on Monitorul de Vaslui.